Toți oamenii sunt creați egali

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

Citatul "All men are created equal", în română, "Toți oamenii sunt creați egali" (câteodată modificată la "All people are created equal" sau "All humans are created equal") este fără nici o îndoială cea mai cunoscută frază din toate documentele politice ale Statelor Unite ale Americii, întrucât idea exprimată este considerată a fi una din cele de bază ale fondării democrației americane. S-a spus adesea[1] că formularea ar fi aparținut patriotului și pamfletarului Philip Mazzei, un italian imigrat în Statele Unite, care este considerat unul din Părinții Fondatori ai țării. Ulterior, această expresie a fost încorporată în Introducerea Declarației de independență a Statelor Unite ale Americii de către Thomas Jefferson, care a parafrazat ceea ce prietenul său apropiat, Philip Mazzei, spusese și scrisese.[2]

Introducerea Declarației de independență a Statelor Unite ale Americii, scrisă de Thomas Jefferson în 1776, spune textual:

În spiritul limbii română, acest paragraf devine:

Aceeași tonalitate intensă de apărare a drepturilor inalienabile ale ființelor umane apăruse, pentru prima dată în istoria scrisă a legilor umane, în Constituția statului Massachusetts, din 1780, care precedase Constituția Statelor Unite ale Americii cu șapte ani, fiind întâia de acest gen în lume. Anul 1780 marcheză un alt an important în istoria legislației din SUA, întrucât o astfel de frazeologie a fost folosită pentru prima dată, și cu succes, într-o curte de justiție într-un caz ce milita contra sclaviei (vedeți cazul, en Brom and Bett versus Ashley).

În spiritul limbii române, acest paragraf al Articolului I al Constituției statului Massachusetts devine:

Aceste formulări ilustrează ideea drepturilor naturale, concept filozofic al Iluminismului. De asemenea, multe din ideile Declarației au fost împrumutate din ideile liberale ale lui John Locke, celebrul filozof englez al politicii. Spre deosebire de Declarație, Locke s-a referit mai degrabă la "viață, libertate și proprietate" (conform, "Life, Liberty and en Property") decât la căutarea fericirii.

Formularea a fost considerată de atunci un punct de răscruce în toate constituțiile democratice, respectiv în toate documentele referitoare la drepturile ființei umane, care au urmat celei americane. Multe dintre acestea au menținut formularea în forma originală, sau au tradus-o cât mai corect posibil.

Aplicarea în istoria Statelor Unite[modificare | modificare sursă]

Declararea egalității dintre toți oameni (care la vremea respectivă se formula utilizând pluralul pentru cuvântul "bărbat" - "men") nu a împiedicat continuarea instituției sclaviei în Statele Unite. Spre deosebire de toți politicienii Statelor Unite de dinaintea sa, președintele Abraham Lincoln s-a bazat total pe Declarația de independență când a denunțat sclavia, pe care a prezentat-o ca fiind total contrară a tot ceea ce avea mai scump națiunea americană, libertatea individului.

Lincoln a fost unul dintre acei politicieni americani care a dovedit o constanță și verticalitate remarcabilă de-a lungul întregii sale vieți. De aceea, apare firesc că a fost și este adesea considerat printre cei mai buni președinți americani. Astfel, deși a denunțat constant sclavia de-a lungul anilor 1850 și în timpul prezidenției sale, cel mai cunoscut exemplu de denunțare îl reprezintă faimosul discurs de la Gettysburg (conform originalului, en Gettysburg Address). Acest celebru discurs a fost adresat joi, 19 noiembrie 1863, în cimitirul soldaților din Gettysburg, Pennsylvania, în timpul Războiului civil american, cu ocazia festivității de comemorare a victimelor de pe câmpul de luptă și a victoriei Nordului în Bătălia de la Gettysburg, care s-a dovedit a fi decisivă pentru cursul ulterior al războiului.

În 1848, Elizabeth Cady Stanton, celebra activistă socială americană, împreună cu alte persoane angrenate în mișcările timpurii ale emancipării femeilor, au prezentat și semnat Declarația sentimentelor (în original, Declaration of Sentiments), la adunarea ținută în Seneca Falls, New York. Prima propoziție face aluzie evidentă la formularea din Declarația de independență a SUA,

Formularea a fost citată și de cunoscutul lider al drepturilor cetățenești, Martin Luther King, Jr., care în celebra sa cuvântare I Have a Dream, reafirmă celebrul citat ca un adevărat credo al Statelor Unite ale Americii.

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Conform Rezoluției comune 175 a celui de-al en celui de-al 103-lea Congres al SUA, " ... fraza din Declarația de independență a Statelor Unite, 'Toți oameni sunt creați egali', a fost sugerată de patriotul și imigrantul Philip Mazzei" (" ... the phrase in the Declaration of Independence 'All men are created equal' was suggested by the Italian patriot and immigrant Philip Mazzei"). http://frwebgate.access.gpo.gov/cgi-bin/getdoc.cgi?dbname=103_cong_bills&docid=f:hj175eh.pdf
  2. ^ "Marea doctrină 'Toți oameni sunt creați egali', încorporată în Declarația de independență, a fost parafrazată din scrierile lui Philip Mazzei un patriot și pamfletar născut în Italia, care a fost un prieten apropiat al lui Jefferson". ("The great doctrine 'All men are created equal' incorporated into the Declaration of Independence by Thomas Jefferson, was paraphrased from the writing of Philip Mazzei, an Italian-born patriot and pamphleteer, who was a close friend of Jefferson."), John F. Kennedy, A Nation of Immigrants paginile 15-16

Vedeți și[modificare | modificare sursă]