Tiy

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Tiy
Teje.jpg
Date personale
Născută1398 î.Hr. Modificați la Wikidata
Akhmim, Egipt Modificați la Wikidata
Decedată1338 î.Hr. (60 de ani) Modificați la Wikidata
Teba, Guvernoratul Luxor, Egipt Modificați la Wikidata
Înmormântată KV35[*][[KV35 (ancient Egyptian tomb)|​]] Modificați la Wikidata
Părinți Yuya[*][[Yuya (Ancient Egyptian high priest of Min, father-in-law of Amenhotep III)|​]]
Tjuyu[*][[Tjuyu (Ancient Egyptian noblewoman, mother-in-law of Amenhotep III)|​]] Modificați la Wikidata
Căsătorită cuAmenhotep al III-lea Modificați la Wikidata
Copii The Younger Lady[*][[The Younger Lady (mummy identified as the mother of the Pharaoh Tutankhamun)|​]]
Sitamun[*][[Sitamun (Ancient Egyptian queen consort)|​]]
Iset[*][[Iset (Princess of Egypt)|​]]
Henuttaneb[*][[Henuttaneb (Ancient Egyptian princess)|​]]
Nebetah[*][[Nebetah (Ancient Egyptian princess)|​]]
Thutmose[*][[Thutmose (eldest son of pharaoh Amenhotep III and Queen Tiye, High Priest of Ptah)|​]]
Akhenaten
Semenkhare
Beketaten[*][[Beketaten (ancient Egyptian princess)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieEgiptul Antic Modificați la Wikidata
ReligieReligia în Egiptul Antic Modificați la Wikidata
Activitate
Apartenență nobiliară
Titluri Great Royal Wife[*][[Great Royal Wife (principal wife of the pharaoh of Ancient Egypt)|​]]
regină consoartă
Familie nobiliarăA XVIII-a Dinastie Egipteană
Faraon Modificați la Wikidata

Tiy (nume alternative Tiye, Tiyi sau Taia) a fost regina-consoartă a lui Amenhotep al III-lea și a trăit între ( aprox.) 1398- 1338 î.Hr., în timpul celei de-a XVIII-a Dinastii. Este mama faraonului Akhenaton.

Regină-consoartă[modificare | modificare sursă]

Statuie colosală a cuplului regal Amenhotep al III-lea și regina Tiy

Ca regină și soție principală a faraonului a avut un rol important în organizarea administrației Imperiului Egiptean, fiind ajutată de un aparat de funcționari bine pus la punct. Cel puțin înspre sfârșitul domniei lui Amenhotep al III-lea, când acesta se retrăsese în reședința sa luxoasă de la Malkata, Theba, ea a fost cea care se ocupa de bunul mers al lucrurilor în stat. Deși nu a avut ascendență regală ( era fiica unui nobil provincial din Akhmin, preot local al zeului Min și superintendent peste cirezile regale de bovine ), a acceptat ca soțul său să se căsătorească cu cel puțin una dintre fiicele lor ( cea mai mare ) pentru a menține puritatea liniei regale.

Căsătorită la o vârstă fragedă cu Amenhotep al III-lea, în cel de-al doilea an al domniei acestuia, au avut împreună cel puțin 6 copii ( 2 băieți - pe Tuthmes, primul născut, preot al lui Ptah, mort în timpul domniei tatălui său și pe mult mai celebrul Akhenaton, precum și 4 fete - dintre care Sitamun a ajuns regină-consoartă a tatălui său ). În afara acestor copii, mai sunt menționați ca având o filiație incertă și controversată Smenkhkare ( un personaj misterios, care a urmat pentru scurt timp pe tron după moartea lui Akhenaton) și o fată, Baketaten, martoră prețioasă a vieții de la curtea din Amarna.

Relația cu soțul său a fost foarte strânsă; în multe reprezentări statuare ale celor doi, silueta reginei este deseori egală cu cea a Faraonului, ceea ce demonstrează statutul său deosebit. De asemenea, este prima regină-consoartă al cărei nume apare în actele oficiale.

Regină-mamă[modificare | modificare sursă]

După moartea lui Amenhotep al III-lea și-a păstrat influența și asupra curții regale a faraonului succesor, fiul său Akhenaton, cel care a mutat capitala de la Theba la Amarna, orașul ridicat în deșert pentru proslăvirea zeului-soare Aton. I-a supraviețuit 12 ani soțului său, perioadă în care s-a dovedit un consilier priceput al fiului lor; a sprijinit politica de slăbire a influenței clerului theban și s-a bucurat de respectul acestuia. Probabil că a murit la Amarna și a fost îngropată acolo în necropola regală a lui Akhenaton, dar mumia sa nu a fost descoperită nici până astăzi. O altă ipoteză este că a fost înmormântată alături de soț, în Valea Regilor, deoarece mai multe ushabti cu reprezentarea ei au fost descoperite în mormântul WV 22.

Monoteismul amarnian[modificare | modificare sursă]

S-a speculat , atât pe baza caracteristicilor morfo-anatomice ale tatălui său ( a cărui mumie a fost identificată ), cât și pe baza numelui său, un nume exotic pentru egipteni ( Yuya ) - cu 10 (!) variante - , că acesta ar fi fost de origine asiatică. Aceasta ar explica „nonconformismul” religios al reginei și sprijinul acordat politicii religioase a fiului său.

Considerații generale[modificare | modificare sursă]

Deși e una din reginele cu cea mai mare influență asupra soțului sau /și,implicit,asupra Egiptului, Tiy e adesea omisă din manualele de istorie și în majoritatea cărților e prezentată ca personaj secundar. A trăit în perioada dinastiei a XVIII-a ca Regină a Egiptului de Sus și de Jos și a fost Soția Regală a faraonului Amenhotep al III-lea . Fiul său Amenhotep al IV-lea (mai târziu Akhenaton) va deveni un faraon pe cât de important , pe atât de controversat.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Dodson, Aidan (). The Complete Royal Families of Ancient Egypt. London: Thames & Hudson. ISBN 978-0-500-05128-3.  Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
  • O'Connor, David (). Amenhotep III: Perspectives on His Reign. Ann Arbor: University of Michigan Press. ISBN 978-0-472-08833-1.  Citare cu parametru depășit |coauthors= (ajutor)
  • Tyldesley, Joyce (). Chronicle of the Queens of Egypt. London: Thames & Hudson. ISBN 978-0-500-05145-0.