Titină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Structura moleculară a proteinei

Titina, denumită și conectină, este o proteină codificată la om de către gena TTN.[1][2] Este o proteină cu dimensiuni foarte mari, având mai mult de 1 µm în lungime,[3] funcționând ca un arc molecular și fiind astfel responsabilă de elasticitatea pasivă a țesutului muscular. Este formată din 244 domenii proteice individuale, conectate prin secvențe peptidice.[4]

Titina este a treia cea mai abundentă proteină din mușchi (după miozină și actină), iar un om adult conține aproximativ 0,5 kg de titină.[5] Fiind compusă din ~27,000 până la ~35,000 aminoacizi (depinzând de izoformă), titina este cea mai mare proteină cunoscută.[6] Mai mult, gena care codifică această proteină conține cel mai mare număr de exoni (363) descoperiți într-o singură genă,[7] precum și cel mai mare exon individual (17,106 bp).

Denumirea sa conform nomenclaturii IUPAC este cel mai lung nume din lume.[8]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Entrez Gene: TTN titin”. 
  2. ^ Labeit S, Barlow DP, Gautel M, Gibson T, Holt J, Hsieh CL, Francke U, Leonard K, Wardale J, Whiting A (mai 1990). „A regular pattern of two types of 100-residue motif in the sequence of titin”. Nature. 345 (6272): 273–6. Bibcode:1990Natur.345..273L. doi:10.1038/345273a0. PMID 2129545. 
  3. ^ Eric H. Lee. „The Chain-like Elasticity of Titin”. Theoretical and Computational Biophysics Group, University of Illinois. Accesat în . 
  4. ^ Labeit S, Kolmerer B (octombrie 1995). „Titins: giant proteins in charge of muscle ultrastructure and elasticity”. Science. 270 (5234): 293–6. Bibcode:1995Sci...270..293L. doi:10.1126/science.270.5234.293. PMID 7569978. 
  5. ^ Labeit S, Kolmerer B, Linke WA (februarie 1997). „The giant protein titin. Emerging roles in physiology and pathophysiology”. Circulation Research. 80 (2): 290–4. doi:10.1161/01.RES.80.2.290. PMID 9012751. 
  6. ^ Opitz CA, Kulke M, Leake MC, Neagoe C, Hinssen H, Hajjar RJ, Linke WA (octombrie 2003). „Damped elastic recoil of the titin spring in myofibrils of human myocardium”. Proceedings of the National Academy of Sciences of the United States of America. 100 (22): 12688–93. Bibcode:2003PNAS..10012688O. doi:10.1073/pnas.2133733100Accesibil gratuit. PMC 240679Accesibil gratuit. PMID 14563922. 
  7. ^ Bang ML, Centner T, Fornoff F, Geach AJ, Gotthardt M, McNabb M, Witt CC, Labeit D, Gregorio CC, Granzier H, Labeit S (noiembrie 2001). „The complete gene sequence of titin, expression of an unusual approximately 700-kDa titin isoform, and its interaction with obscurin identify a novel Z-line to I-band linking system”. Circulation Research. 89 (11): 1065–72. doi:10.1161/hh2301.100981Accesibil gratuit. PMID 11717165. 
  8. ^ Description scientifique de la Titine

Vezi și[modificare | modificare sursă]