Tinii cumidavensis

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

"Comidava" - actualul oraș Râșnov, a fost locuită de triburi traco-geto-dacice, din cele mai vechi timpuri. Lipsind izvoarele scrise menite să precizeze identitatea triburilor dacice stabilite în spațiul administrativ al anticei "Cumidava", vom folosi ca metodă de cercetare denumirile topice. În acest sens, arătăm că la momentul aplicării Legii 18/1991 a Fondului Funciar, tabelele cu proprietarii ce urmau a fi puși în posesie indicau printre alte denumiri "Tinoasa mică" și "Tinoasa mare". Aceste înregistrări figurează atât pe hărțile locale cât și în registrele agricole.

Este posibil ca tinii cumidavensis să fi provenit dintr-o dislocare de populație stabilită de Imperiul roman. Chiar pentru istoria Râșnovului, această dislocare de populație nu reprezintă ceva nou. În acest sens arătăm că numele de "Dobrice" a fost dat celui mai vechi cartier de locuințe din Râșnov. Denumirea topică de "Dobrice" provine de la "Dobrotici", nume dat fostei "Sciția Minor", deci actualei regiuni Dobrogea. Există un strâns raport de legătură între Râșnov și Dobrogea determinat de ocupația din acea vreme a locuitorilor, oieritul. În acest sens turmele erau duse pe timpul iernii în spațiul Deltei Dunării iar pe timpul verii erau duse la munte.

Dobrotici (sau Dobrotiță) în (bulgară: Добротица) a fost conducător al Țării Cărvunei între anii 1347 și 1386 (cu titlu de despot după 1367). Pornind de la acest fapt istoric, arătăm că prima vale ce mărginește cartierul Dobrice din Râșnov, este Valea Cărbunării. Practic nu se cunosc exploatații de cărbune în zonă sau de mine, fapt ce îndreptățește opinia preluării denumirilor topice din secolul XIII tocmai din sud-estul Țării Românești, pentru a fi din nou implantate în Transilvania.

Despotul Dobrotici este posibil să fi avut familia la Râșnov, deoarece direcția intrării slavilor pe teritoriul Bulgariei era dinspre nordul Bulgariei.