Timothy McVeigh

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare
Timothy McVeigh
McVeigh mugshot.jpg
Fotografie realizată de FBI cu McVeigh (1995)
Date personale
Născut[1][2][3] Modificați la Wikidata
Lockport⁠(d), New York, SUA Modificați la Wikidata
Decedat (33 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
United States Penitentiary, Terre Haute⁠(d), Indiana, SUA Modificați la Wikidata
Cauza decesuluipedeapsa cu moartea (injectie letala[*]) Modificați la Wikidata
Părinți William McVeigh[*][[William McVeigh (Timothy McVeighs father)|​]]
Mildred McVeigh[*][[Mildred McVeigh (Timothy McVeighs mother)|​]] Modificați la Wikidata
Frați și surori Patricia McVeigh[*][[Patricia McVeigh (sister to Timothy McVeigh)|​]]
Jennifer McVeigh[*][[Jennifer McVeigh (sister to Timothy McVeigh)|​]] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
EtnieIrlandezi Americani[*] Modificați la Wikidata
ReligieBiserica Catolică Modificați la Wikidata
Ocupațiemilitar[*]
security guard[*][[security guard (person employed to protect assets)|​]]
terorist[*]
mass murderer[*][[mass murderer (criminal)|​]] Modificați la Wikidata
Activitate
MotivePatriotism
Răzbunare pentru: Ruby Ridge,
asediul de la Waco,
alte raiduri guvernamentale,
politica externă a Statelor Unite,
pentru victimele colaterale ale atacurilor armatei în țările străine.
Condamnat pentruAtentatul din Oklahoma City
Pedeapsăpedeapsa cu moartea
Prezență online

Timothy James McVeigh (n. ,[1][2][3] Lockport⁠(d), New York, SUA – d. ,[1][2][3] United States Penitentiary, Terre Haute⁠(d), Indiana, SUA) a fost un terorist american responsabil pentru atentatul din Oklahoma City din 1995 în urma căruia și-au pierdut viața 168 de persoane și alte 680 au fost rănite.[4][5] Atentatul a fost cel mai sângeros act terorist de pe teritoriul Statelor Unite înainte de atentatele din 11 septembrie 2001 și a rămas cel mai sângeros act de terorism domestic din istoria țării.[6]

Veteran al războiului din Golf, McVeigh a încercat să-i răzbune pe cei care și-au pierdut viața în asediul de la Waco - unde au murit 86 de persoane, majoritatea copii - și pentru evenimentele de la Ruby Ridge.[7] Atentatul de Oklahoma City a avut loc la exact doi ani după evenimentele de la Waco. Din punctul său de vedere, distrugerea clădirii guvernamentale avea să pornească o revoluție împotriva guvernului. Actul terorist înfăptuit era considerat de către acesta drept o acțiune legitimă îndreptată împotiva unui guvern tiranic.[8] A fost arestat la scurt timp după atentat și pus sub acuzare în baza a 160 de delicte și 11 delicte guvernamentale; printre acestea din urmă se menționează și utilizarea armelor de distrugere în masă. A fost găsit vinovat de toate capetele de acuzare în 1997 și condamnat la moarte.[9]

McVeigh a fost executat prin injecție letală pe 11 iunie 2001 la Închisoarea Guvernamentală din Terre Haute, Indiana. Execuția sa a avut loc mult mai repede decât a celorlalți condamnați la moarte care așteaptă în jur de 15 ani până la execuție. Terry Nichols și Michael Fortier au fost acuzați în calitate de co-conspiratori. Nichols a primit opt sentințe pe viață pentru moartea a opt agenți guvernamentali și alte 161 de sentințe pe viață fără posibilitatea de eliberare condiționată de către statul Oklahoma pentru moartea celorlalți.[10] Fortier a primit 12 de ani închisoare, însă a fost eliberat în 2006.[11]

Biografie[modificare | modificare sursă]

Timothy McVeigh s-a născut pe 23 aprilie 1968 în Lockport, New York, fiul unui cuplu de americani cu origini irlandeze, Mildred „Mickey” Noreen (născută Hill) și William McVeigh. În 1866, străbunicul lui McVeigh, Edward McVeigh, a emigrat din Irlanda și s-a stabilit în comitatul Niagara, New York.[12][13] După divorțul părinților săi, acesta, în vârstă de 10 ani, a fost lăsat în grija tatălui său stabilit în Pendleton, New York.[13][14]

McVeigh a susținut că pe parcursul studiilor sale a fost victima bullyingului, motiv pentru care și-a creat o lume imaginară în care se putea răzbuna.[15] Spre finalul vieții sale, acesta a caracterizat guvernul Statelor Unite drept agresorul suprem.[16]

Unii apropiați l-au descris pe McVeigh ca fiind un copil timid și retras în timp ce alții l-au caracterizat drept un copil extrovertit și jucăuș care a devenit retras în adolescență. Acesta a susținut în fața jurnaliștilor că nu a știut niciodată cum să impresioneze fetele.[17]

În timpul liceului, McVeigh a devenit interesat de computere și a spart sistemele informatice ale guvernului cu ajutorul unui Commodore 64 sub numele de utilizator The Wanderer. Acesta a absolvit Liceul Starpoint Central în 1986[18], însă a avut note relativ slabe.[19]

A devenit interesat de armele de foc după ce bunicul său l-a învățat cum să tragă cu arma și a început să introducă arme în școală pentru a-și impresiona colegii de clasă. Aceste lucruri i-au trezit interesul pentru dreptul de a purta și deține arme de foc, respectiv pentru al doilea amendament din Constituția Statelor Unite. În aceeași perioadă începe să lectureze reviste militare precum Soldier of Fortune. S-a înscris la Colegiul Bryant & Stratton, însă a renunțat după o perioadă scurtă de timp.[20][21] După ce a renunțat la facultate, McVeigh a lucrat ca paznic de vehicule blindate, loc de muncă unde colegii săi au observat că era obsedat de arme de foc. Unul dintre aceștia menționează că McVeigh s-a prezentat la muncă „îmbrăcat ca Pancho Villa” cu o curea de gloanțe.[22]

Cariera militară[modificare | modificare sursă]

În mai 1988, McVeigh, în vârstă de 20 de ani, s-a înrolat în armata Statelor Unite și a participat un un program de pregătire avansată în cadrul United States Army Infantry School în Fort Benning, Georgia.[23] În timpul carierei militare, McVeigh își petrecea o mare parte din timpul liber citind despre arme de foc, tactici militare și explozibili.[24] Acesta a fost mustrat de superiori după ce a achiziționat un tricou cu mesajul „White Power” în cadrul unui protest al Ku Klux Klan care militau împotriva militarilor de culoare care purtau tricouri cu mesajul „Black Power”.[25]

În armată, McVeigh a fost artilerist pe vehiculele de luptă Bradley utilizate de 1st Infantry Division și a fost promovat la gradul de sergent. Odată promovat, McVeigh a devenit cunoscut pentru modul în care se comporta cu soldații de culoare și pentru insultele rasiste.[26] A fost staționat în Fort Riley, Kansas înaintea inițierii operațiunii Desert Storm.

Într-un interviu susținut înainte de execuția sa, McVeigh a susținut că a decapitat un soldat irakian cu mitraliera vehiculului militar în prima zi a operațiunii.[27] De asemenea, acesta menționează cât de marcat a fost când i s-a ordonat să execute prizonieri și când a observat măcelul de pe autostrada 80 odată cu părăsirea orașului Kuwait de către trupele americane. Lui McVeigh i s-au acordat numeroase medalii, printre care Bronze Star Medal,[28] National Defense Service Medal,[29] Southwest Asia Service Medal, [30], Army Service Ribbon[30] și Kuwaiti Liberation Medal.[29]

McVeigh și-a dorit să devină soldat în Forțelor Speciale ale Armatei Statelor Unite (SF). După întoarcerea din războiul din Golf, a intrat în programul de selecție, însă a renunțat în a doua zi a programului de evaluare și selecție de 21 de zile. McVeigh a decis să părăsească armata în 1991.[31]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Timothy McVeigh, Encyclopædia Britannica Online, accesat în  
  2. ^ a b c d Timothy McVeigh, SNAC, accesat în  
  3. ^ a b c d Timothy James McVeigh, Find a Grave, accesat în  
  4. ^ Shariat, Sheryll; Mallonee, Sue; Stephens-Stidham, Shelli. „Oklahoma City Bombing Injuries” (PDF). Accesat în . 
  5. ^ „McVeigh biographers share 'chilling' audiotapes: Authors Michel and Herbeck reflect on McVeigh, OKC anniversary”. Accesat în . 
  6. ^ „Tracing the roots of the America's biggest domestic terror attack”. Accesat în . 
  7. ^ SARAH PRUITT. „How Ruby Ridge and Waco Led to the Oklahoma City Bombing”. Accesat în . 
  8. ^ „Timothy McVeigh dead”. Accesat în . 
  9. ^ CNN. „Convicted Oklahoma City Bomber”. Accesat în . 
  10. ^ „Terry Nichols convicted of 161 state murder charges”. Accesat în . 
  11. ^ SPLC. „10 YEARS LATER, OKC BOMBING FIGURE WALKS FREE”. Accesat în . 
  12. ^ John O'Beirne Ranelagh (2012), A Short History of Ireland, p. 341
  13. ^ a b Russakoff, Dale; Kovaleski, Serge F. (). „An Ordinary Boy's Extraordinary Rage”. The Washington Post. p. A01. Arhivat din original la . Accesat în . 
  14. ^ „Ancestry of Tim McVeigh”. Wargs.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „McVeigh author Dan Herbeck quizzed”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  16. ^ „Inside McVeigh's mind”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ „Profile: Timothy McVeigh”. BBC News. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  18. ^ Michel, Herbeck 2002 pp. 31–32
  19. ^ Russakoff, Dale; Kovaleski, Serge F. (). „An Ordinary Boy's Extraordinary Rage”. The Washington Post. p. A01. Arhivat din original la . Accesat în . 
  20. ^ Chase, Alston (). A Mind for Murder: The Education of the Unabomber and the Origins of Modern Terrorism. W. W. Norton & Company. p. 370. ISBN 0-393-32556-3. 
  21. ^ Smith, Brent L., Damhousse, Kelly R. and Roberts, Paxton, Pre-Incident Indicators of Terrorist Incidents: The Identification of Behavioral, Geographic and Temporal Patterns of Preparatory Conduct, Document No.: 214217, May 2006, p. 234, found at NCJRS Government website Arhivat în , la Wayback Machine., Scribd website Arhivat în , la Wayback Machine. and DHS Government website. Retrieved July 22, 2009.
  22. ^ Russakoff, Dale; Kovaleski, Serge F. (). „An Ordinary Boy's Extraordinary Rage”. The Washington Post. p. A01. Arhivat din original la . Accesat în . 
  23. ^ Linder, Douglas O. "The Oklahoma City Bombing & The Trial of Timothy McVeigh," Arhivat în , la WebCite, online posting, University of Missouri–Kansas City, Law School faculty projects, 2006, accessed August 7, 2006 feb 17; cf. People in the News: Timothy McVeigh: The Path to Death Row Arhivat în , la Wayback Machine., transcript of program broadcast on CNN, June 9, 2001, 11:30 p.m. ET.
  24. ^ Michel, Herbeck 2002 p. 61
  25. ^ Michel, Herbeck 2002 pp. 87-88
  26. ^ Russakoff, Dale; Kovaleski, Serge F. (). „An Ordinary Boy's Extraordinary Rage”. The Washington Post. p. A01. Arhivat din original la . Accesat în . 
  27. ^ Lou Michel and Dan Herbeck, American Terrorist: Timothy McVeigh & the Tragedy at Oklahoma City (2001)
  28. ^ Russakoff, Dale; Kovaleski, Serge F. (). „An Ordinary Boy's Extraordinary Rage”. The Washington Post. p. A01. Arhivat din original la . Accesat în . 
  29. ^ a b Jacobs, Sally (). „The Radicalization Of Timothy McVeigh”. tulsaworld.com. Accesat în . 
  30. ^ a b Willman, David; Ostrow, Ronald J. (). „Investigators Believe Bombing Was the Work of 4 or 5 People: Terrorism: Father, son are under scrutiny. FBI says 3 witnesses can place McVeigh near blast scene. Arizona town emerges as possible base for plotters”. Los Angeles Times. p. 4. Arhivat din original la . Accesat în . 
  31. ^ KIFNER, JOHN. „McVEIGH'S MIND: A special report.;Oklahoma Bombing Suspect: Unraveling of a Frayed Life”. New York Times. Arhivat din original la . Accesat în .