Theodor Șerbănescu
 Membru corespondent al Academiei Române |
|---|
| Theodor Șerbănescu | |
 Poetul Theodor Șerbănescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 29 decembrie 1839 Tecuci, România |
| Decedat | 2 iulie 1901, (61 de ani) Brăila, România |
| Cetățenie |  România  |
| Ocupație | poet, traducător |
| Limbi vorbite | limba română[1] |
| Activitate | |
| Educație | Școala Militară din Iași |
Modifică date / text  | |
Theodor Șerbănescu (n. 29 decembrie 1839, Tecuci – d. 2 iulie 1901, Brăila) a fost un poet și traducător român in cercul societății literare Junimea [2], membru corespondent, din 1894, al Academiei Române, la secțiunea literară.[3]
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut la Tecuci într-o familie care făcea parte din mica boierime. Tatăl sau era Eni Șerban, boiernaș, iar mama sa Smaranda. Si-au schimbat numele în Șerbănescu. Theodor Șerbănescu își va desăvârși studiile în orașul natal, la Iași și la București. A debutat cu poezii în „Ateneul român”. Colaboreaza la „Convorbiri literare”, „Albina Pindului”, „Literatura și arta română”.
A fost elev al Academiei Mihăilene și al Școlii Militare din Iași, absolvită în 1861.[5]
Debutul de publicist este în „Steaua Dunării”. În anul 1868 devine membru al societății „Junimea”.[6]
Urmează o carieră militară și în anul 1873 primește gradul de căpitan. Demisionează din armată și se retrage la Tecuci.[7] În anul 1876 este numit prefect al județului Cahul. Reintră în armată în anul 1877 cu gradul de maior și participă la asaltul Plevnei. Scrie poezia „Marșul călărașilor”. Este avansat până la gradul de colonel, dar divergențele cu superiorii și firea sa boemă îl determină să se retragă din armată. În perioada când avea gradul de colonel, Theodor Șerbănescu a fost comandantul Regimenului 10 Dorobanți din Brăila.[8]
În anul 1894 devine membru corespondent al Academiei Române.[9] Cu versuri dedicate celor mai nobile sentimente, Theodor Șerbănescu este văzut de către Nicolae Petrașcu drept „un poet sentimental, natural, instinctiv”.[10]
Pe versurile sale George Cavadia a compus unsprezece melodii, romanța „Unde ești” devenind șlagăr în America de Sud. A compus muzică pe versurile sale și Grigore Ventura.[11]
Distincții - Decorații
[modificare | modificare sursă]A primit Ordinele „Virtutea militară” și „Steaua României” pentru participarea la Războiul de Independență; Ordinul „Sfântul Stanislav” din partea Rusiei.[12]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]- Poezii alese, cu introduceri de Ion Petrovici și Nicolae Cartojan, Editura Scrisul Românesc, Craiova.
- Poesii. Bucuresci : Socecu & Comp, 1902
- Poezii alese. [București] : Editura Casei Școalelor, 1927
- În anul 1879 traduce, în colaborare cu Ollanescu-Ascanio, „Visul Dochiei” de Frédéric Damé.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Theodor Șerbănescu”. Národní autority České republiky[*]. Wikidata Q13550863. Accesat în .
- ^ „Aniversări-Comemorări interne 2 iulie”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ File de cronică - 1894[nefuncțională]
- ^ Cu piciorul... prin București
- ^ Brezeanu, Ioan (). Galaţi - biografie spirituală : (Personalităţi ale ştiinţei, culturii şi artei). Galați: Editura Centrului Cultural Dunărea de Jos. p. 83.
- ^ „Theodor Șerbănescu”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Andronache, Ștefan (). Tecuci : Repere istorice, obiective turistice, personalități culturale. Biblioteca Municipală „Ştefan Petică”. p. 109.
- ^ Program concert[nefuncțională]
- ^ Nedelcu Oprea, Ioan Petrulias, Gheorghe Hîncu (). Cultura, ştiinţa şi arta în judeţul Galaţi : Dicţionar biobibliografic. p. 259.
- ^ „Istoria literaturii române”, Editura Academiei, București, 1973.
- ^ Ilie, Zanfir (). Dicționarul scriitorilor gălățeni. Axis Libri. p. 496.
- ^ Oameni în memoria Galaţiului : Aniversări 2009. Axis Libri. . p. 455.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
