Sari la conținut

Testul PISA

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Acest articol participă la Concursul de scriere. Ajutați la îmbunătățirea lui!


Acest articol se referă la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor. Pentru o localitate din Italia, vedeți Pisa.
Programul pentru evaluarea internațională a elevilor
Programme for International Student Assessment
AbrevierePISA
Înființare1997
Scop/MisiuneEvaluarea și compararea nivelului de educație la nivel global
SediuOECD Headquarters
Locație2 rue André Pascal, 75775 Paris Cedex 16
Zona deservităGlobal
Apartenență79 de departamente guvernamentale de educație
Limbi oficialeengleză și franceză
Director Early Childhood and Schools DivisionYuri Obara Belfali
Organ principalPISA Governing Body (președinte: Michele Bruniges)
Organizația mamăOrganizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică
www.oecd.org/pisa/
Harta globală în funcție de scorurile medii PISA la matematică, 2018
Harta globală în funcție de scorurile medii PISA la științe, 2018
Harta globală în funcție de scorurile medii PISA la lectură, 2018

PISA - Programul pentru evaluarea internațională a elevilor (Programme for International Student Assessment) este cea mai amplă evaluare educațională la nivel internațional, un studiu comparativ inițiat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), cu scopul de a măsura competențele de bază ale elevilor de 15 ani în trei domenii principale: lectură, matematică și științe[1]. Suplimentar, este evaluată competența elevilor într-un domeniu inovator: în studiul PISA 2022, acest domeniu a fost gândirea creativă[2].

Evaluarea internațională standardizată are rolul de a măsura competențele de bază dobândite de elevi pe parcursul anilor de școală și capacitatea acestora de a transfera cunoștințele dobândite în situații de viață, pentru rezolvarea unor probleme reale și, de asemenea, de a colecta informații despre practicile educaționale din țările participante. Totodată, scopul PISA este și acela de a genera indicatori fideli, de înaltă calitate, ai rezultatelor sistemelor educaționale, care să permită comparații între țările participante, pentru a sprijini reformele necesare la nivelul acestor sisteme[3].

PISA evaluează elevii în vârstă de 15 ani care se află la finalul studiilor obligatorii în multe țări, analizând cât de bine sunt pregătiți aceștia pentru a face față provocărilor din societatea actuală. Pe lângă colectarea de date privind rezultatele elevilor, PISA include și colectarea de date contextuale, obținute prin completarea și analizarea mai multor chestionare. Posibilitatea de a analiza datele privind rezultatele școlare în raport cu contextele sociale și educaționale face ca datele PISA să fie de mare interes pentru guverne, mediu academic, societate civilă și alte părți interesate[3].

Publicate pentru prima dată în anul 2000, rezultatele studiului PISA au fost actualizate la fiecare trei ani, cu scopul de a furniza date comparabile pentru a permite țărilor să își îmbunătățească politicile și rezultatele educaționale, măsurând abilitatea de rezolvare a problemelor și cogniția[4]. Cadența de trei ani a ciclurilor PISA a fost perturbată de pandemia globală de coronavirus care a afectat sistemele de învățământ din întreaga lume. Implementarea testului de teren PISA 2021 a fost afectată de primul val de întreruperi ale cursurilor școlare, iar incertitudinile privind momentul și modul în care acestea urmau să se redeschidă a determinat Consiliul de conducere al PISA să decidă amânarea cu un an a ciclurilor PISA 2021 și PISA 2024, ambele cicluri fiind redenumite PISA 2022 și, respectiv, PISA 2025[5].

Rezultatele colectării de date din 2022 au fost publicate în decembrie 2023[6]. Aproximativ 690.000 de elevi au finalizat evaluarea în 2022, reprezentând aproximativ 29 de milioane de tineri de 15 ani din școlile din cele 81 de țări/economii participante. Sondajul PISA 2022 s-a concentrat pe matematică, testele de lectură și științe fiind domeniile secundare ale evaluării, iar gândirea creativă reprezentând domeniul inovator. PISA 2022 a inclus, de asemenea, o evaluare a cunoștințelor financiare de bază ale tinerilor, care a fost opțională pentru țările și economiile participante. PISA evaluează nu doar dacă elevii au acumulat cunoștințe, ci și dacă pot extrapola ceea ce au învățat și pot aplica cunoștințele lor în situații noi, acordând importanță controlării proceselor, înțelegerii conceptelor și capacității de a rezolva diverse tipuri de situații[5].

PISA și evaluările internaționale similare standardizate ale nivelului de educație sunt din ce în ce mai utilizate în procesul de elaborare a politicilor educaționale atât la nivel național, cât și internațional[7].

Studiul PISA a fost conceput pentru a colecta într-un context mai larg informațiile furnizate de monitorizarea națională a performanței sistemului de învățământ prin evaluări periodice într-un cadru comun, agreat la nivel internațional. Prin investigarea relațiilor dintre nivelul de acumulare al elevilor și diverși factori educaționali, se pot stabili „perspective asupra surselor de variație a performanțelor în interiorul și între țări”[8].

Înainte de anii 1990, puține țări europene foloseau teste naționale. În anii 1990, zece țări/regiuni au introdus evaluarea standardizată, iar de la începutul anilor 2000, alte zece au urmat exemplul. În 2009, doar cinci sisteme de învățământ europene nu realizau evaluări naționale ale elevilor[7].

Impactul acestor evaluări internaționale standardizate în domeniul politicii educaționale a fost semnificativ, în ceea ce privește acumularea de date privind educația, schimbările în politica de evaluare și influența externă asupra politicii educaționale naționale în sens mai larg[9][10][11].

Acumularea de date privind educația

[modificare | modificare sursă]

Rezultatele evaluărilor internaționale standardizate sunt utilizate în cercetarea factorilor cauzali în cadrul sau între sistemele educaționale[7]. Bazele de date generate de evaluările internaționale la scară largă au făcut posibilă realizarea de inventare și comparații ale sistemelor de învățământ la o scară fără precedent, pe teme care variază de la condițiile de învățare a matematicii și citirii până la autonomia instituțională și politicile de admitere[12]. Acestea au permis elaborarea unor tipologii utilizate pentru analize statistice comparative ale indicatorilor de performanță în educație, identificând astfel consecințele diferitelor alegeri de politică și au generat noi cunoștințe despre educație: rezultatele PISA au provocat practicile educaționale profund înrădăcinate, cum ar fi îndrumarea timpurie a elevilor pe drumul lor profesional sau academic[13].

PISA oferă o referință comună care conectează cercetarea academică în domeniile educației și politicilor publice, funcționând ca un mediator între diferitele ramuri ale acestora[14]. Cu toate acestea, deși concluziile cheie din evaluările comparative sunt împărtășite pe scară largă în comunitatea de cercetare[7], acestea nu se potrivesc neapărat cu agendele guvernamentale de reformă, ceea ce conduce la unele utilizări inadecvate ale datelor de evaluare.

Schimbări în politica națională de evaluare

[modificare | modificare sursă]

Cercetările emergente sugerează că evaluările standardizate internaționale au un impact asupra politicii și practicii naționale de evaluare. Studiul PISA este integrat în politicile și practicile naționale privind evaluarea, standardele planului de învățământ și obiectivele de performanță, iar cadrele și instrumentele sale de evaluare sunt utilizate ca modele de bune practici pentru îmbunătățirea evaluărilor naționale. Numeroase țări au încorporat și au subliniat în mod explicit competențele asemănătoare PISA în standardele și programele naționale revizuite iar altele folosesc datele PISA pentru a completa datele naționale și pentru a valida rezultatele naționale în raport cu un etalon internațional[13].

Influența externă asupra politicii educaționale naționale

[modificare | modificare sursă]

PISA poate influența alegerile naționale de politică educațională într-o varietate de moduri. Participarea la evaluări internaționale precum PISA a fost legată de schimbări și rezultate semnificative ale politicii educaționale, cum ar fi rate mai mari de înscriere a elevilor și reforme ale educației[9]. Cu toate acestea, criticii au susținut că participarea ar putea duce și la unele rezultate nedorite, precum rate mai mari de repetenție și restrângerea planului de învățământ[10]. Impactul PISA poate varia, de asemenea, în funcție de contextul specific al țării[15].

Factorii de decizie din majoritatea țărilor participante văd PISA ca un indicator important al performanței sistemului. Rapoartele PISA pot defini problemele de politică și pot stabili agenda pentru dezbaterea politică națională. Factorii de decizie politică par să accepte PISA ca un instrument valid și de încredere pentru evaluarea comparativă a performanței sistemului și a schimbărilor de-a lungul timpului la nivel internațional, majoritatea țărilor, indiferent dacă au avut rezultate peste sau sub scorul mediu PISA, demarând reforme de politică ca răspuns la rapoartele PISA[13].

Impactul asupra sistemelor naționale de educație variază semnificativ. De exemplu, în Germania, rezultatele primei evaluări PISA au provocat așa-numitul „șoc PISA”: o reevaluare a politicilor educaționale acceptate anterior, care, într-un stat marcat de diferențe de politică regională bazate pe vechi resentimente, a condus în cele din urmă la un acord al tuturor landurilor privind introducerea unor standarde naționale comune și chiar crearea unei structuri instituționalizate care să urmărească respectarea acestora[16]. În Ungaria, prin comparație, țară care a împărtășit condiții similare cu Germania, rezultatele PISA nu au condus la schimbări semnificative în politica educațională[17].

Deoarece numeroase țări și-au stabilit ținte naționale de performanță pe baza poziției lor relative în clasament sau a scorului PISA absolut, evaluările PISA au sporit influența OCDE ca monitor și actor de politici internaționale, ceea ce implică un important grad de „transfer de politici” de la nivel internațional la nivel național, PISA în special având „un efect normativ influent asupra direcției politicilor naționale în domeniul educației”[13]. Astfel, se argumentează că utilizarea evaluărilor standardizate internaționale a condus la o trecere către responsabilitatea internațională, externă, pentru performanța sistemului național, sondajele PISA, prezentate ca diagnostice obiective ale unor terțe părți în privința sistemelor educaționale, servind de fapt promovării unor orientări specifice asupra problemelor educaționale[7].

Actorii politici naționali se raportează la țările PISA cu performanțe ridicate pentru a „sprijini legitimarea și justificarea propriei agende de reformă în cadrul dezbaterilor privind politica națională contestată”[13]. Datele PISA pot fi „utilizate pentru a alimenta dezbateri de lungă durată în jurul conflictelor sau rivalităților preexistente între diferite opțiuni de politică, cum ar fi în comunitatea franceză din Belgia[18]. În astfel de cazuri, datele de evaluare PISA sunt utilizate selectiv: în discursul public, guvernele folosesc adesea doar caracteristici superficiale ale anchetelor PISA, cum ar fi clasamentul pe țări și nu analizele mai detaliate. Adeseori, rezultatele reale ale evaluărilor PISA sunt ignorate, deoarece factorii de decizie se referă selectiv la anumite date pentru a legitima politicile introduse din alte motive[19].

Pe deasupra, comparațiile internaționale ale PISA sunt uneori folosite pentru a justifica reforme cu care datele în sine nu au nicio legătură. În Portugalia, de exemplu, datele PISA au fost folosite pentru a justifica noile criterii pentru evaluarea profesorilor (pe baza unor concluzii care nu au fost justificate de evaluări și date în sine), alimentând și discursul guvernului despre problema elevilor care repetă un an (care, conform cercetărilor, nu reușesc să-și îmbunătățească rezultatele școlare)[20]. În Finlanda, rezultatele PISA ale țării (care sunt în alte țări considerate a fi excelente) au fost folosite de miniștri pentru a promova noi politici pentru „elevii dotați”[21]. Astfel de utilizări și interpretări presupun adesea relații cauzale care nu se pot baza în mod legitim pe date PISA, care ar necesita în mod normal o investigație mai completă prin studii calitative aprofundate și anchete longitudinale bazate pe metode cantitative și calitative mixte[22], pe care politicienii sunt adesea reticenți în a le finanța.

În ultimele decenii s-a constatat o extindere a utilizărilor PISA și a evaluărilor similare, de la evaluarea nivelului de învățare al elevilor până la conectarea „tarâmului educațional (sfera lor tradițională) cu domeniul politic”[7]. Acest lucru ridică întrebarea dacă datele PISA sunt suficient de robuste pentru a suporta ponderea deciziilor politice majore care se bazează pe acestea, întrucât datele PISA „au ajuns să modeleze, să definească și să evalueze din ce în ce mai mult obiectivele cheie ale sistemului de învățământ național/federal”[13]. Aceasta implică faptul că, în multe țări de pe glob, factorii decizionali cu rol hotărâtor în stabilirea testelor PISA, de exemplu prin alegerea conținutului care urmează să fie evaluat, se află într-o poziție de putere considerabilă care le permite să stabilească termenii dezbaterii educaționale și să orienteze reforma educațională[13].

Cadru analitic și de evaluare

[modificare | modificare sursă]

PISA se înscrie într-o tradiție a studiilor școlare internaționale, întreprinsă de la sfârșitul anilor 1950 de Asociația Internațională pentru Evaluarea Performanțelor Educaționale[en] (International Association for the Evaluation of Educational Achievement - IEA). O mare parte din metodologia PISA urmează exemplul Tendințe în studiul internațional de matematică și știință[en] (Trends in International Mathematics and Science Study - TIMSS), o serie de evaluări internaționale ale cunoștințelor de matematică și științe ale elevilor din întreaga lume inițiată în 1995, care, la rândul său, au fost mult influențate de Evaluarea Națională a Progresului Educațional din SUA[en] (National Assessment of Educational Progress - NAEP), cel mai mare program de evaluare continuă și reprezentativă la nivel național a ceea ce elevii din SUA știu și pot face la diferite materii. Componenta de lectură a studiului PISA este inspirată de Progresul în Studiul Internațional de Alfabetizare în Lectură[en] (Progress in International Reading Literacy Study - PIRLS) al IEA[en].

PISA își propune să testeze competențele de bază ale elevilor în trei domenii: lectură, matematică și științe, la scară nedeterminată[23]. PISA evaluează nu doar dacă elevii au acumulat cunoștințe, ci și dacă pot extrapola ceea ce au învățat și pot aplica cunoștințele lor în situații noi, acordând importanță controlării proceselor, înțelegerii conceptelor și capacității de a rezolva diverse tipuri de situații[5].

Testul PISA de matematică „măsoară capacitatea individuală de a raționa matematic și de a formula, folosi și interpreta matematica pentru a rezolva probleme într-o varietate de contexte din lumea reală. Cadrul include concepte, proceduri, fapte și instrumente pentru a descrie, explica și prezice fenomene. Îi ajută pe indivizi să cunoască rolul pe care îl joacă matematica în lume și să emită judecăți și decizii bine întemeiate necesare cetățenilor constructivi, implicați și reflexivi din secolul XXI”[2].

Testul PISA de lectură „măsoară capacitatea unui individ de a înțelege un text, de a utiliza, de a evalua, de a reflecta și de a aplica ideile exprimate în scris pentru a-și atinge obiectivele, pentru a-și dezvolta cunoștințele și potențialul și pentru a participa la viața societății”[2].

Testul PISA de științe „acoperă capacitatea de abordare a problemelor legate de știință și a ideilor științifice. O persoană cu cunoștințe științifice este dispusă să se angajeze într-un discurs argumentat despre știință și tehnologie, care necesită competențe de a explica fenomene în mod științific, de a evalua și de a proiecta ancheta științifică și de a interpreta datele și dovezile în mod științific”[2].

Caracteristicile unice ale studiului PISA includ:

  • orientarea către politici, care leagă datele despre rezultatele învățării elevilor cu datele despre mediul și atitudinile elevilor față de învățare și despre factorii cheie care modelează învățarea lor în școală și în afara acesteia, ceea ce expune diferențele de performanță și identifică caracteristicile elevilor, școlilor și sistemelor de învățământ care performează bine,
  • conceptul inovator de „alfabetizare”, care se referă la capacitatea elevilor de a aplica cunoștințele și abilitățile și de a analiza, raționa și comunica eficient pe măsură ce identifică, interpretează și rezolvă probleme într-o varietate de situații,
  • relevanța pentru învățarea pe tot parcursul vieții, deoarece PISA le cere elevilor să raporteze despre motivația lor de a învăța, despre convingerile lor despre ei înșiși și despre strategiile lor de învățare,
  • regularitatea, care permite țărilor să-și monitorizeze progresul în îndeplinirea obiectivelor cheie de învățare,
  • amplitudinea acoperirii, care, în cadrul PISA 2022, a cuprins 37 de țări OCDE și 44 de țări și economii partenere[2].

Prin chestionare distribuite elevilor și directorilor de școli și prin chestionare opționale distribuite părinților și profesorilor, PISA colectează informații despre mediul de acasă al elevilor, abordările și mediile lor de învățare. Combinată cu informațiile colectate prin intermediul diferitelor chestionare, evaluarea PISA oferă trei tipuri principale de rezultate:

  • indicatori de bază care oferă un profil al cunoștințelor și aptitudinilor elevilor,
  • indicatori derivați din chestionare care arată modul în care aceste abilități se raportează la diverse variabile demografice, sociale, economice și educaționale,
  • indicatori privind tendințele de schimbare în privința rezultatelor și a distribuțiilor acestora și în relațiile dintre variabilele și rezultatele la nivel de elev, școală și sistem[2].

În 2022, pentru fiecare țară, eșantionul de bază PISA a constat din elevi de 15 ani care frecventează cursurile instituțiilor de învățământ, din clasele a VII-a și superioare. Aceasta însemna că țările trebuiau să includă elevi de 15 ani înscriși la cursuri de zi, elevi de 15 ani înscriși la cursuri cu frecvență redusă, elevi înscriși în programe de formare profesională sau orice alt tip de programe educaționale conexe, elevi care frecventează școli străine din țară (precum și elevi din alte țări care urmează oricare dintre programele din primele trei categorii). Eșantionul internațional a fost ușor adaptat pentru a se potrivi mai bine cu structura de vârstă a majorității țărilor din emisfera nordică. Populația țintă a fost definită ca totalitatea elevilor cu vârsta de peste 15 ani și 3 luni și până la 16 ani și 2 luni înregistrată la începutul perioadei de evaluare[5].

Din fiecare țară, au fost selectate minimum 150 de școli, dar dacă o țară participantă avea mai puțin de 150 de școli, atunci toate școlile au fost selectate pentru participare. În total, a fost necesară o dimensiune minimă a eșantionului de 6.300 de elevi evaluați în țări unde s-a utilizat testarea pe computer sau 5.250 de elevi evaluați în țări unde s-a utilizat testarea pe hârtie. În cazurile în care întreaga populație școlară nu atingea numărul stabilit, toți elevii au fost selectați[5].

Metodă de testare

[modificare | modificare sursă]
Fișe de testare PISA pe o bancă de școală (Neues Gymnasium, Oldenburg, Germania, 2006)

În cadrul testării PISA 2022, au fost folosite teste pe calculator, evaluările durând în total două ore pentru fiecare elev. Testele au inclus un mix de întrebări cu răspunsuri multiple și întrebări care le cereau elevilor să-și construiască propriile răspunsuri. Elementele au fost organizate în grupuri pe baza unui pasaj care descrie o situație din viața reală. Au fost folosite peste 15 ore de subiecte de test, elevi diferiți abordând diferite combinații de subiecte de test[2].

Elevii au răspuns, de asemenea, la un chestionar de fond care a necesitat 35 de minute pentru completare. Chestionarul a colectat informații despre elevii înșiși, despre locuințele lor și despre experiențele lor școlare și de învățare. Separat, directorii școlilor au completat un chestionar care a acoperit sistemul școlar și mediul de învățare. În plus, a fost inclus un nou modul de criză globală pentru a colecta informații despre întreruperile cauzate de pandemia de coronavirus ale învățării și bunăstării elevilor în sistemele de învățământ participante[2].

Pentru a obține informații suplimentare, unele țări au decis să distribuie profesorilor un chestionar pentru a colecta date privind formarea și dezvoltarea lor profesională, practicile lor de predare și satisfacția lor în muncă. În unele țări, au fost distribuite chestionare opționale părinților, cărora li s-a cerut să ofere informații despre percepțiile și implicarea lor în școala copilului, sprijinul lor pentru învățarea acasă și propria lor implicare în matematică[2].

Țările au putut alege, de asemenea, un chestionar opțional pentru elevi cu privire la înțelegerea și utilizarea tehnologiilor informației și comunicațiilor. De asemenea, un chestionar specific a fost distribuit elevilor din țările care au ales să evalueze alfabetizarea financiară[2].

În 2012, pentru prima dată în istoria testărilor și evaluărilor la scară largă, a fost prezentat un test computerizat de evaluare a competențelor de rezolvare a unor probleme complexe, care necesitau implicarea și interacțiunea directă, pentru a descoperi informații care nu erau dezvăluite în mod explicit de la început. Aceste tipuri de probleme apar frecvent în viața de zi cu zi atunci când se utilizează dispozitive tehnologice precum telefoanele mobile și automatele[24][25].

Toate rezultatele PISA sunt raportate la nivel de țară, deși ciclurile recente PISA au generat rezultate semnificativ diferite pentru provinciile sau regiunile unei țări. În general, atenția publică se concentrează pe scorurile medii ale țărilor și pe locul în clasament al acestora. În rapoartele oficiale, totuși, comparațiile între țări sunt date nu ca simple tabele ordonate, ci ca tabele încrucișate care indică pentru fiecare pereche de țări dacă diferențele de scor mediu sunt sau nu semnificative statistic (este puțin probabil ca diferențele să fie cauzate de selecția aleatorie a eșantionului elevilor sau a subiectelor).

PISA nu combină scorurile la matematică, știință și lectură într-un scor general. Cu toate acestea, rezultatele testelor din toate cele trei domenii au fost uneori combinate într-un total general al țării, deși o astfel de meta-analiză nu este agreată de OCDE.

Rezultate 2022

[modificare | modificare sursă]

Rezultatele testului PISA 2022, care au fost prezentate la 5 decembrie 2023, au analizat date la nivel național și subnațional colectate de la aproape 700.000 de elevi participanți din 81 de țări și teritorii dependente. Singapore s-a clasat pe primul loc la toate categoriile, obținând scoruri semnificativ mai mari, în medie, decât toate celelalte țări și economii participante la PISA 2022, respectiv 575 de puncte la matematică, 543 de puncte la lectură și 561 de puncte la științe[6].

Liban și provinciile/municipalitățile chineze Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang au participat la această ediție, dar rezultatele lor nu au fost publicate, întrucât colectarea datelor a fost incompletă din cauza restricțiilor impuse în contextul pandemiei de coronavirus[26].

Din cauza invaziei ruse la scară largă a Ucrainei, au fost colectate date din doar 18 din cele 27 de regiuni ucrainene, astfel încât rezultatele nu sunt reprezentative pentru următoarele regiuni: Dnepropetrovsk, Donețk, Harkov, Lugansk, Zaporojie, Herson, Mîkolaiiv, Republica Autonomă Crimeea și orașul Sevastopol[6].

Matematică Științe Lectură
1  Singapore 575
2  Macao 552
3  Taiwan 547
4  Hong Kong 540
5  Japonia 536
6  Coreea de Sud 527
7  Estonia 510
8   Elveția 508
9  Canada 497
10  Țările de Jos 493
11  Irlanda 492
12  Belgia 489
13  Danemarca 489
14  Regatul Unit 489
15  Polonia 489
16  Australia 487
17  Austria 487
18  Cehia 487
19  Slovenia 485
20  Finlanda 484
21  Letonia 483
22  Suedia 482
23  Noua Zeelandă 479
24  Germania 475
25  Lituania 475
26  Franța 474
27  Spania 473
28  Ungaria 473
29  Portugalia 472
Medie OCDE 472
30  Italia 471
31  Vietnam 469
32  Norvegia 468
33  Malta 466
34  Statele Unite 465
35  Slovacia 464
36  Croația 463
37  Islanda 459
38  Israel 458
39  Turcia 453
40  Brunei 442
41  Ucraina 441
42  Serbia 440
43  Emiratele Arabe Unite 431
44  Grecia 430
45  România 428
46  Kazahstan 425
47  Mongolia 425
48  Cipru 418
49  Bulgaria 417
50  Republica Moldova 417
51  Qatar 414
52  Chile 412
53  Uruguay 409
54  Malaysia 409
55  Muntenegru 406
56  Azerbaidjan 397
57  Mexic 395
58  Thailanda 394
59  Peru 391
60  Georgia 390
61  Macedonia de Nord 389
62  Arabia Saudită 389
63  Costa Rica 385
64  Columbia 383
65  Brazilia 379
66  Argentina 378
67  Jamaica 377
68  Albania 368
69  Indonezia 366
70  Palestina 366
71  Maroc 365
72  Uzbekistan 364
73  Iordania 361
74  Panama 357
75  Kosovo 355
76  Filipine 355
77  Guatemala 344
78  El Salvador 343
79  Republica Dominicană 339
80  Paraguay 338
81  Cambodgia 336
1  Singapore 561
2  Japonia 547
3  Macao 543
4  Taiwan 537
5  Coreea de Sud 528
6  Estonia 526
7  Hong Kong 520
8  Canada 515
9  Finlanda 511
10  Australia 507
11  Irlanda 504
12  Noua Zeelandă 504
13   Elveția 503
14  Slovenia 500
15  Regatul Unit 500
16  Statele Unite 499
17  Polonia 499
18  Cehia 498
19  Danemarca 494
20  Letonia 494
21  Suedia 494
22  Germania 492
23  Austria 491
24  Belgia 491
25  Țările de Jos 488
26  Franța 487
27  Ungaria 486
28  Spania 485
Medie OCDE 485
29  Lituania 484
30  Portugalia 484
31  Croația 483
32  Norvegia 478
33  Italia 477
34  Turcia 476
35  Vietnam 472
36  Malta 466
37  Israel 465
38  Slovacia 462
39  Ucraina 450
40  Islanda 447
41  Serbia 447
42  Brunei 446
43  Chile 444
44  Grecia 441
45  Uruguay 435
46  Emiratele Arabe Unite 432
47  Qatar 432
48  România 428
49  Kazahstan 423
50  Bulgaria 421
51  Republica Moldova 417
52  Malaysia 416
53  Mongolia 412
54  Cipru 411
55  Columbia 411
56  Costa Rica 411
57  Mexic 410
58  Thailanda 409
59  Peru 408
60  Argentina 406
61  Brazilia 403
62  Jamaica 403
63  Muntenegru 403
64  Arabia Saudită 390
65  Panama 388
66  Georgia 384
67  Indonezia 383
68  Azerbaidjan 380
69  Macedonia de Nord 380
70  Albania 376
71  Iordania 375
72  El Salvador 374
73  Guatemala 373
74  Palestina 369
75  Paraguay 368
76  Maroc 365
77  Republica Dominicană 360
78  Kosovo 357
79  Filipine 356
80  Uzbekistan 355
81  Cambodgia 347
1  Singapore 543
2  Irlanda 516
3  Japonia 516
4  Coreea de Sud 515
5  Taiwan 515
6  Estonia 511
7  Macao 510
8  Canada 507
9  Statele Unite 504
10  Noua Zeelandă 501
11  Hong Kong 500
12  Australia 498
13  Regatul Unit 494
14  Finlanda 490
15  Danemarca 489
16  Polonia 489
17  Cehia 489
18  Suedia 487
19   Elveția 483
20  Italia 482
21  Germania 480
22  Austria 480
23  Belgia 479
24  Norvegia 477
25  Portugalia 477
Medie OCDE 476
26  Croația 475
27  Letonia 475
28  Spania 474
29  Franța 474
30  Israel 474
31  Ungaria 473
32  Lituania 472
33  Slovenia 469
34  Vietnam 462
35  Țările de Jos 459
36  Turcia 456
37  Chile 448
38  Slovacia 447
39  Malta 445
40  Serbia 440
41  Grecia 438
42  Islanda 436
43  Uruguay 430
44  Brunei 429
45  România 428
46  Ucraina 428
47  Qatar 419
48  Emiratele Arabe Unite 417
49  Costa Rica 415
50  Mexic 415
51  Republica Moldova 411
52  Brazilia 410
53  Jamaica 410
54  Columbia 409
55  Peru 408
56  Muntenegru 405
57  Bulgaria 404
58  Argentina 401
59  Panama 392
60  Malaysia 388
61  Kazahstan 386
62  Arabia Saudită 383
63  Cipru 381
64  Thailanda 379
65  Mongolia 378
66  Georgia 374
67  Guatemala 374
68  Paraguay 373
69  Azerbaidjan 365
70  El Salvador 365
71  Indonezia 359
72  Macedonia de Nord 359
73  Albania 358
74  Republica Dominicană 351
75  Palestina 349
76  Filipine 347
77  Iordania 342
78  Kosovo 342
79  Maroc 339
80  Uzbekistan 336
81  Cambodgia 329

Rezultate 2000–2018

[modificare | modificare sursă]
Matematică
Țară 2018 2015 2012 2009 2006 2003 2000
Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc















Medie OCDE 489 490 494 495 494 499 492
 Albania 437 48 413 57 394 54 377 53 381 33
 Algeria 360 72
 Arabia Saudită 373 73
 Argentina 379 71 409 58 388 30
 Australia 491 29 494 25 504 17 514 13 520 12 524 10 533 6
 Austria 499 22 497 20 506 16 496 22 505 17 506 18 503 12
 Azerbaidjan 420 56
 Belgia 508 15 507 15 515 13 515 12 520 11 529 7 520 8
 Bosnia și Herțegovina 406 62
 Brazilia 384 70 377 68 389 55 386 51 370 50 356 39 334 35
 Brunei 430 51
 Bulgaria 436 49 441 47 439 43 428 41 413 43 430 28
 Canada 512 12 516 10 518 11 527 8 527 7 532 6 533 6
 Cehia 499 22 492 28 499 22 493 25 510 15 516 12 498 14
 Chile 417 59 423 50 423 47 421 44 411 44 384 32
 China[a] 591 1 531 6
 Cipru 451 44 437 48
 Columbia 391 69 390 64 376 58 381 52 370 49
 Coreea de Sud 526 7 524 7 554 4 546 3 547 4 542 3 547 3
 Costa Rica 402 63 400 62 407 53
 Croația 464 40 464 41 471 38 460 38 467 34
 Danemarca 509 13 511 12 500 20 503 17 513 14 514 14 514 10
  Elveția 515 11 521 8 531 7 534 6 530 6 527 9 529 7
 Emiratele Arabe Unite 435 50 427 49 434 44
 Estonia 523 8 520 9 521 9 512 15 515 13
 Finlanda 507 16 511 13 519 10 541 5 548 2 544 2 536 5
 Franța 495 25 493 26 495 23 497 20 496 22 511 15 517 9
 Georgia 398 66 404 60
 Germania 500 20 506 16 514 14 513 14 504 19 503 19 490 16
 Grecia 451 44 454 44 453 40 466 37 459 37 445 32 447 24
 Hong Kong 551 4 548 2 561 2 555 2 547 3 550 1 560 1
 Indonezia 379 71 386 66 375 60 371 55 391 47 360 37 367 34
 Iordania 400 64 380 67 386 57 387 50 384 48
 Irlanda 500 20 504 18 501 18 487 30 501 21 503 20 503 12
 Islanda 495 25 488 31 493 25 507 16 506 16 515 13 514 10
 Israel 463 41 470 39 466 39 447 39 442 38 433 26
 Italia 487 31 490 30 485 30 483 33 462 36 466 31 457 22
 Japonia 527 6 532 5 536 6 529 7 523 9 534 5 557 2
 Kazahstan 423 54 460 42 432 45 405 48
 Kosovo 366 75 362 71
 Letonia 496 24 482 34 491 26 482 34 486 30 483 27 463 21
 Liban 393 68 396 63
 Lituania 481 34 478 36 479 35 477 35 486 29
 Luxemburg 483 33 486 33 490 27 489 28 490 27 493 23 446 25
 Macao 558 3 544 3 538 5 525 10 525 8 527 8
 Macedonia de Nord 394 67 371 69 381 33
 Malaysia 440 47 446 45 421 48
 Malta 472 38 479 35
 Maroc 368 74
 Mexic 409 61 408 59 413 50 419 46 406 45 385 36 387 31
 Muntenegru 430 51 418 54 410 51 403 49 399 46
 Norvegia 501 19 502 19 489 28 498 19 490 28 495 22 499 13
 Noua Zeelandă 494 27 495 21 500 21 519 11 522 10 523 11 537 4
 Panama 353 76
 Peru 400 64 387 65 368 61 365 57 292 36
 Polonia 516 10 504 17 518 12 495 23 495 24 490 24 470 20
 Portugalia 492 28 492 29 487 29 487 31 466 35 466 30 454 23
 Qatar 414 60 402 61 376 59 368 56 318 52
 Regatul Unit 502 17 492 27 494 24 492 26 495 23 508 17 529 7
 Republica Dominicană 325 78 328 73
 Republica Moldova 421 55 420 52
 România 430 51 444 46 445 42 427 42 415 42 426 29
 Rusia 488 30 494 23 482 32 468 36 476 32 468 29 478 18
 Serbia 448 46
 Singapore 569 2 564 1 573 1 562 1
 Slovacia 486 32 475 38 482 33 497 21 492 25 498 21
 Slovenia 509 13 510 14 501 19 501 18 504 18
 Spania 481 34 486 32 484 31 483 32 480 31 485 26 476 19
 Statele Unite 478 37 470 40 481 34 487 29 474 33 483 28 493 15
 Suedia 502 17 494 24 478 36 494 24 502 20 509 16 510 11
 Taiwan 531 5 542 4 560 3 543 4 549 1
 Thailanda 419 57 415 56 427 46 419 45 417 41 417 35 432 27
 Trinidad și Tobago 417 55 414 47
 Tunisia 367 70 388 56 371 54 365 51 359 38
 Turcia 454 42 420 51 448 41 445 40 424 40 423 33
 Țările de Jos 519 9 512 11 523 8 526 9 531 5 538 4
 Ucraina 453 43
 Ungaria 481 34 477 37 477 37 490 27 491 26 490 25 488 17
 Uruguay 418 58 418 53 409 52 427 43 427 39 422 34
 Vietnam 495 22 511 15
Științe
Țară 2018 2015 2012 2009 2006
Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc











Medie OCDE 489 493 501 501 498
 Albania 417 59 427 54 397 58 391 54
 Algeria 376 72
 Arabia Saudită 386 71
 Argentina 404 64 432 52
 Australia 503 15 510 14 521 14 527 9 527 8
 Austria 490 27 495 26 506 21 494 28 511 17
 Azerbaidjan 398 67
 Belgia 499 19 502 20 505 22 507 19 510 18
 Bosnia și Herțegovina 398 67
 Brazilia 404 64 401 66 402 55 405 49 390 49
 Brunei 431 50
 Bulgaria 424 56 446 46 446 43 439 42 434 40
 Canada 518 8 528 7 525 9 529 7 534 3
 Cehia 497 21 493 29 508 20 500 22 513 14
 Chile 444 45 447 45 445 44 447 41 438 39
 China[a] 590 1 518 10
 Cipru 439 47 433 51
 Columbia 413 62 416 60 399 56 402 50 388 50
 Coreea de Sud 519 7 516 11 538 6 538 5 522 10
 Costa Rica 416 60 420 58 429 47
 Croația 472 36 475 37 491 32 486 35 493 25
 Danemarca 493 24 502 21 498 25 499 24 496 23
  Elveția 495 23 506 18 515 17 517 13 512 15
 Emiratele Arabe Unite 434 49 437 48 448 42
 Estonia 530 4 534 3 541 5 528 8 531 5
 Finlanda 522 6 531 5 545 4 554 1 563 1
 Franța 493 24 495 27 499 24 498 25 495 24
 Georgia 383 73 411 63
 Germania 503 15 509 16 524 10 520 12 516 12
 Grecia 452 44 455 44 467 40 470 38 473 37
 Hong Kong 517 9 523 9 555 1 549 2 542 2
 Indonezia 396 70 403 65 382 60 383 55 393 48
 Iordania 429 51 409 64 409 54 415 47 422 43
 Irlanda 496 22 503 19 522 13 508 18 508 19
 Islanda 475 35 473 39 478 37 496 26 491 26
 Israel 462 42 467 40 470 39 455 39 454 38
 Italia 468 39 481 34 494 31 489 33 475 35
 Japonia 529 5 538 2 547 3 539 4 531 6
 Kazahstan 397 69 456 43 425 48 400 53
 Kosovo 365 75 378 71
 Letonia 487 29 490 31 502 23 494 29 490 27
 Liban 384 72 386 68
 Lituania 482 31 475 36 496 28 491 31 488 31
 Luxemburg 477 34 483 33 491 33 484 36 486 33
 Macao 544 3 529 6 521 15 511 16 511 16
 Macedonia de Nord 413 62 384 70
 Malaysia 438 48 443 47 420 50
 Malta 457 43 465 41
 Maroc 377 74
 Mexic 419 57 416 61 415 52 416 46 410 47
 Muntenegru 415 61 411 62 410 53 401 51 412 46
 Norvegia 490 27 498 24 495 29 500 23 487 32
 Noua Zeelandă 508 12 513 12 516 16 532 6 530 7
 Panama 365 75
 Peru 404 64 397 67 373 61 369 57
 Polonia 511 11 501 22 526 8 508 17 498 22
 Portugalia 492 26 501 23 489 34 493 30 474 36
 Qatar 419 57 418 59 384 59 379 56 349 52
 Regatul Unit 505 14 509 15 514 19 514 14 515 13
 Republica Dominicană 336 78 332 73
 Republica Moldova 428 52 428 53
 România 426 53 435 50 439 46 428 43 418 45
 Rusia 478 33 487 32 486 35 478 37 479 34
 Serbia 440 46
 Singapore 551 2 556 1 551 2 542 3
 Slovacia 464 41 461 42 471 38 490 32 488 29
 Slovenia 507 13 513 13 514 18 512 15 519 11
 Spania 483 30 493 30 496 27 488 34 488 30
 Statele Unite 502 18 496 25 497 26 502 21 489 28
 Suedia 499 19 493 28 485 36 495 27 503 21
 Taiwan 516 10 532 4 523 11 520 11 532 4
 Thailanda 426 54 421 57 444 45 425 45 421 44
 Trinidad și Tobago 425 56 410 48
 Tunisia 386 69 398 57 401 52 386 51
 Turcia 468 39 425 55 463 41 454 40 424 42
 Țările de Jos 503 15 509 17 522 12 522 10 525 9
 Ucraina 469 38
 Ungaria 481 32 477 35 494 30 503 20 504 20
 Uruguay 426 54 435 49 416 51 427 44 428 41
 Vietnam 525 8 528 7
Lectură
Țară 2018 2015 2012 2009 2006 2003 2000
Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc Scor Loc















Medie OCDE 487 493 496 493 489 494 493
 Albania 405 61 405 63 394 58 385 55 349 39
 Algeria 350 71
 Arabia Saudită 399 65
 Argentina 402 63 425 56
 Australia 503 16 503 16 512 12 515 8 513 7 525 4 528 4
 Austria 484 27 485 33 490 26 470 37 490 21 491 22 492 19
 Azerbaidjan 389 68
 Belgia 493 22 499 20 509 16 506 10 501 11 507 11 507 11
 Bosnia și Herțegovina 403 62
 Brazilia 413 57 407 62 407 52 412 49 393 47 403 36 396 36
 Brunei 408 59
 Bulgaria 420 53 432 49 436 47 429 42 402 43 430 32
 Canada 520 6 527 3 523 7 524 5 527 4 528 3 534 2
 Cehia 490 25 487 30 493 24 478 32 483 25 489 24 492 20
 Chile 452 43 459 42 441 43 449 41 442 37 410 35
 China[a] 555 1 494 27
 Cipru 424 50 443 45
 Columbia 412 58 425 57 403 54 413 48 385 49
 Coreea de Sud 514 9 517 7 536 4 539 1 556 1 534 2 525 7
 Costa Rica 426 49 427 52 441 45
 Croația 479 29 487 31 485 33 476 34 477 29
 Danemarca 501 18 500 18 496 23 495 22 494 18 492 19 497 16
  Elveția 484 27 492 28 509 14 501 13 499 13 499 13 494 17
 Emiratele Arabe Unite 432 46 434 48 442 42
 Estonia 523 5 519 6 516 10 501 12 501 12
 Finlanda 520 7 526 4 524 5 536 2 547 2 543 1 546 1
 Franța 493 22 499 19 505 19 496 20 488 22 496 17 505 14
 Georgia 380 70 401 65
 Germania 498 20 509 11 508 18 497 18 495 17 491 21 484 22
 Grecia 457 42 467 41 477 38 483 30 460 35 472 30 474 25
 Hong Kong 524 4 527 2 545 1 533 3 536 3 510 9 525 6
 Indonezia 371 72 397 67 396 57 402 53 393 46 382 38 371 38
 Iordania 419 55 408 61 399 55 405 51 401 44
 Irlanda 518 8 521 5 523 6 496 19 517 6 515 6 527 5
 Islanda 474 35 482 35 483 35 500 15 484 23 492 20 507 12
 Israel 470 37 479 37 486 32 474 35 439 39 452 29
 Italia 476 32 485 34 490 25 486 27 469 32 476 29 487 21
 Japonia 504 14 516 8 538 3 520 7 498 14 498 14 522 9
 Kazahstan 387 69 427 54 393 59 390 54
 Kosovo 353 74 347 72
 Letonia 479 29 488 29 489 27 484 28 479 27 491 23 458 28
 Liban 353 74 347 73
 Lituania 476 32 472 39 477 37 468 38 470 31
 Luxemburg 470 37 481 36 488 30 472 36 479 28 479 27 441 30
 Macao 525 3 509 12 509 15 487 26 492 20 498 15
 Macedonia de Nord 393 66 352 70 373 37
 Malaysia 415 56 431 50 398 56
 Malta 448 44 447 44
 Maroc 359 73
 Mexic 420 53 423 58 424 49 425 44 410 42 400 37 422 34
 Muntenegru 421 52 427 55 422 50 408 50 392 48
 Norvegia 499 19 513 9 504 20 503 11 484 24 500 12 505 13
 Noua Zeelandă 506 11 509 10 512 11 521 6 521 5 522 5 529 3
 Panama 377 71
 Peru 401 64 398 66 384 61 370 57 327 40
 Polonia 512 10 506 13 518 9 500 14 508 8 497 16 479 24
 Portugalia 492 24 498 21 488 31 489 25 472 30 478 28 470 26
 Qatar 407 60 402 64 388 60 372 56 312 51
 Regatul Unit 504 14 498 22 499 21 494 23 495 16 507 10 523 8
 Republica Dominicană 342 76 358 69
 Republica Moldova 424 50 416 59
 România 428 47 434 47 438 46 424 45 396 45 428 33
 Rusia 479 29 495 26 475 40 459 40 440 38 442 32 462 27
 Serbia 439 45
 Singapore 549 2 535 1 542 2 526 4
 Slovacia 458 41 453 43 463 41 477 33 466 33 469 31
 Slovenia 495 21 505 14 481 36 483 29 494 19
 Spania [b] 496 25 488 29 481 31 461 34 481 26 493 18
 Statele Unite 505 13 497 24 498 22 500 16 495 18 504 15
 Suedia 506 11 500 17 483 34 497 17 507 9 514 7 516 10
 Taiwan 503 16 497 23 523 8 495 21 496 15
 Thailanda 393 66 409 60 441 44 421 46 417 40 420 35 431 31
 Trinidad și Tobago 427 53 416 47
 Tunisia 361 68 404 53 404 52 380 50 375 39
 Turcia 466 39 428 51 475 39 464 39 447 36 441 33
 Țările de Jos 485 26 503 15 511 13 508 9 507 10 513 8
 Ucraina 466 39
 Ungaria 476 32 470 40 488 28 494 24 482 26 482 25 480 23
 Uruguay 427 48 437 46 411 51 426 43 413 41 434 34
 Vietnam 487 32 508 17
  1. ^ a b c Pentru China au participat elevi din Shanghai (2009, 2012), Beijing, Shanghai, Jiangsu, Guangdong (2015, 2018)
  2. ^ Rezultatele la lectură din 2018 pentru Spania nu au fost publicate, după ce OCDE a detectat „anomalii” care indicau că elevii au răspuns nefiresc de rapid la întrebări – „în mai puțin de 25 de secunde”[27]
An Domeniu
principal
Participanți Elevi Observații
Membri
OCDE
Țări partenere
2000 Lectură 28 4 + 11 265.000 Testele din Țările de Jos au fost descalificate în faza de analiză a datelor. Alte 11 țări non-OCDE au susținut testul în 2002.
2003 Matematică 30 11 275.000 Testele din Regatul Unit au fost descalificate în faza de analiză a datelor, din cauza ratei scăzute de răspuns[28]. Analiza a inclus și un test de rezolvare a problemelor[a].
2006 Științe 30 27 400.000 Testele de lectură din Statele Unite au fost descalificate în faza de analiză din cauza tipăririi greșite a materialelor de testare[32].
2009 Lectură 34 41 + 10 470.000 Alte 10 țări non-OCDE au susținut testul în 2010: Costa Rica, Georgia, India (Himachal Pradesh și Tamil Nadu), Malaezia, Malta, Mauritius, Venezuela (Miranda), Moldova și Emiratele Arabe Unite[33][34].
2012 Matematică 34 31 510.000 Pentru prima dată, PISA 2012 a inclus și o evaluare a alfabetizării financiare a tinerilor[35].
2015 Științe 35 37 540.000 PISA 2015 a inclus și o evaluare a alfabetizării financiare a tinerilor, ca domeniu opțional[36].
2018 Lectură 37 42 600.000 Rezultatele la lectură din 2018 pentru Spania nu au fost publicate, după ce OCDE a detectat „anomalii” care indicau că elevii au răspuns nefiresc de rapid la întrebări – „în mai puțin de 25 de secunde”[37][38].
2022 Matematică 37 44 690.000 Pentru prima dată, gândirea creativă a fost evaluată ca domeniu inovator. PISA 2022 a inclus, de asemenea, o evaluare a alfabetizării financiare a tinerilor, care era opțională pentru țări și economii[39].

Studii de caz

[modificare | modificare sursă]

Participarea Chinei la testul din 2012 a fost limitată la Shanghai, Hong Kong și Macao ca entități separate. În acel an, Shanghai a participat pentru a doua oară, ajungând din nou în fruntea clasamentelor la toate cele trei subiecte, îmbunătățindu-și scorurile comparativ cu testele din 2009. Scorul obținut de Shanghai la matematică, de 613, a fost cu 113 puncte peste scorul mediu, performanța elevilor din Shanghai fiind considerată mai avansată cu aproximativ 3 ani de școală decât cea a elevilor din țările medii. Experții educaționali au dezbătut în ce măsură acest rezultat reflectă calitatea generală a sistemului educațional din China, subliniind că Shanghai are o avere mai mare și profesori mai bine plătiți decât restul Chinei[40]. Hong Kong s-a clasat pe locul al doilea la lectură și științe și pe al treilea la matematică.

Andreas Schleicher, șef de divizie OCDE și coordonator PISA, a declarat că testele PISA administrate în China rurală au produs unele rezultate apropiate de media OCDE. Citând mai multe cercetări OCDE nepublicate, el a spus: „De fapt, am distribuit teste Pisa în 12 provincii din China. Chiar și în unele dintre zonele foarte sărace se obțin performanțe apropiate de media OCDE”[41]. Schleicher a menționat că, în general, China a extins accesul la școală și s-a îndepărtat de învățarea prin memorare[42], obținând performanțe bune atât în ​​evaluările bazate pe memorare, cât și în evaluările mai ample[41].

În 2018 provinciile chineze care au participat au fost Beijing, Shanghai, Jiangsu și Zhejiang, iar în 2015, provinciile participante au fost Jiangsu, Guangdong, Beijing și Shanghai[43]. În 2015, elevii participanți din Beijing-Shanghai-Jiangsu-Guangdong au obținut o medie de 518 la științe, în timp ce, în 2012, elevii participanți din Shanghai au obținut o medie de 580.

Criticii PISA susțin că, în Shanghai și în alte orașe chineze, cei mai mulți copii ai lucrătorilor migranți pot frecventa școlile din oraș până în clasa a IX-a, iar apoi trebuie să se întoarcă în orașele natale ale părinților pentru a urma liceul, din cauza restricțiilor hukou[b], modificând astfel compoziția liceenilor orașului în favoarea familiilor locale mai înstărite. O diagramă a populației din Shanghai reprodusă în The New York Times arată o scădere abruptă a numărului de tineri de 15 ani care locuiesc acolo[44]. Potrivit lui Andreas Schleicher, coordonatorul PISA, 27% dintre tinerii de 15 ani din Shanghai sunt excluși din sistemul școlar (și, prin urmare, de la testare). Pe cale de consecință, procentul tinerilor de 15 ani din Shanghai care au completat testul PISA a fost de 73%, mai mic decât cel de 89% care reprezintă procentul tinerilor de 15 ani testați în SUA[45].

În 2014, parlamentarul britanic Liz Truss, subsecretar de stat la Departamentul pentru Educație, a condus o vizită de informare în școli și centre de formare a profesorilor din Shanghai[46]. Marea Britanie a intensificat schimburile cu profesorii și școlile chineze pentru a afla cum să îmbunătățească calitatea. În 2014, 60 de profesori din Shanghai au fost invitați în Regatul Unit pentru a împărtăși metodele lor de predare, pentru a sprijini elevii deficitari și pentru a ajuta la formarea altor profesori[47]. În 2016, Marea Britanie a invitat 120 de profesori chinezi, intenționând să adopte stiluri chinezești de predare în 8.000 de școli asistate[48]. Până în 2019, aproximativ 5.000 din cele 16.000 de școli primare din Marea Britanie adoptaseră metodele de predare din Shanghai[49]. Performanța școlilor britanice la testele PISA s-a îmbunătățit după adoptarea stilurilor de predare din China[50][51][52].

Finlanda, care s-a clasat de mai multe ori pe primul loc la primele teste PISA, a căzut la toate cele trei materii în 2012, dar a rămas țara cu cea mai bună performanță globală din Europa, obținând cel mai bun rezultat la științe cu 545 de puncte (locul 5) și cel mai slab la matematică cu 519 (locul 12), an în care țara a fost depășită de alte patru țări europene. Scăderea la matematică a fost de 25 de puncte față de 2003, ultima dată când matematica a fost domeniul principal al testelor. Pentru prima dată, fetele finlandeze au depășit cu puțin băieții la matematică. A fost, de asemenea, prima dată când elevii din școlile vorbitoare de finlandeză nu au avut performanțe mai bune decât elevii școlilor cu predare în limba suedeză din Finlanda. Fostul ministru al Educației și Științei Krista Kiuru și-a exprimat îngrijorarea pentru scăderea generală, precum și pentru faptul că numărul elevilor cu performanțe slabe a crescut de la 7% la 12%[53].

India a participat la runda de testare din 2009, dar s-a retras de la testarea PISA din 2012, guvernul indian atribuind acțiunea sa inechității testării PISA pentru elevii indieni[54]. India s-a clasat pe locul 72 din 73 de țări testate în 2009[55]. Cotidianul Indian Express nota: „Ministerul (educației) a concluzionat că a existat o deconectare socio-culturală între întrebări și elevii indieni. Ministerul se va adresa OCDE și va sublinia nevoia de a lua în considerare «mediul socio-cultural» din India. Participarea Indiei la următorul ciclu PISA va depinde de acest lucru"[56]. Totuși, Indian Express a mai menționat că „având în vedere că peste 70 de națiuni participă la testele PISA, nu este sigur că s-ar face o excepție pentru India”[56]. India nu a participat la rundele PISA 2012, 2015 și 2018[57].

Un comitet Kendriya Vidyalaya Sangathan[c] (KVS), precum și un grup de secretari pentru educație constituit de prim-ministrul Narendra Modi au recomandat ca India să participe la testele PISA. În consecință, în februarie 2017, Ministerul Dezvoltării Resurselor Umane a decis să pună capăt boicotului și să participe la PISA din 2020. Pentru a aborda «deconectarea socio-culturală» dintre întrebările de testare și elevi, s-a menționat că OCDE va ​​actualiza unele întrebări, de exemplu, cuvântul avocado dintr-o întrebare va fi înlocuit cu un numele unui fruct indian mai popular, precum mango[58]. Totuși, India nu a participat nici la runda PISA din 2022, invocând perturbările cauzate de pandemia de coronavirus[59].

În 2015, OCDE a constatat că rezultatele din Malaezia nu au atins rata maximă de răspuns[60]. Politicianul de opoziție Ong Kian Ming a declarat că ministerul educației a încercat să supraeșantioneze elevii cu performanțe înalte din școlile bogate[61][62].

Rezultatele Suediei au scăzut la toate cele trei domenii ale testului din 2012, o continuare a unei tendințe din 2006 și 2009. Cea mai puternică scădere a performanței a fost înregistrată la matematică, cu o scădere a scorului de la 509 în 2003 la 478 în 2012. Scorul la lectură a înregistrat o scădere de la 516 în 2000 la 483 în 2012. Țara a avut performanțe sub media OCDE la toate cele trei materii[63]. Liderul Partidului Social Democrat Suedez și al opoziției, Stefan Löfven, a descris situația drept „criză națională”[64], subliniind că tendința de scădere la lectură este cea mai gravă[64].

În 2020, ziarul suedez Expressen a dezvăluit că Suedia și-a „umflat” scorurile PISA 2018 neconformându-se cu standardele OCDE. Potrivit profesorului Magnus Henrekson, un număr mare de elevi născuți în străinătate nu fuseseră testați[65]. Potrivit unui articol de la Sveriges Radio, scorurile slabe ale copiilor imigranți sunt o cauză semnificativă a scăderii recente a scorurilor suedeze la testele Pisa.

La testul din 2012, ca și în 2009, rezultatul a fost ușor peste medie pentru Regatul Unit, scorul pentru științe fiind cel mai bun (locul 20)[66]. Anglia, Țara Galilor, Scoția și Irlanda de Nord au participat și ele ca entități separate, cel mai slab rezultat fiind obținut de Țara Galilor, care la matematică s-a clasat pe locul 43 din cele 65 de țări/economii. Ministrul Educației din Țara Galilor Huw Lewis și-a exprimat dezamăgirea față de rezultate, a spus că nu au existat „remedieri rapide”, dar și-a exprimat speranța că mai multe reforme educaționale care au fost implementate în ultimii ani „vor da rezultate mai bune în runda următoare de teste”[67]. Regatul Unit a avut un decalaj mai mare față de medie între elevii cu scoruri ridicate și cei cu scoruri scăzute. A existat o mică diferență între școlile publice și cele private atunci când valorile au fost ajustate pentru mediul socio-economic al elevilor. Diferența de gen în favoarea fetelor a fost mai mică decât în ​​majoritatea țărilor, la fel și diferența dintre nativi și imigranți[66].

Într-un articol publicat la 3 decembrie 2013 de Daily Telegraph, Ambrose Evans-Pritchard a avertizat să nu se pună prea mult accent pe locul Regatului Unit în clasamentul internațional, argumentând că o concentrare excesivă asupra performanțelor școlare din Asia de Est se poate să fi contribuit la valoarea scăzută a ratei natalității în zonă, despre care a susținut că ar putea afecta performanța economică în viitor mai mult decât ar însemna obținerea unui scor bun la testarea PISA. În 2013, săptămânalul britanic Times Educational Supplement a publicat un articol scris de William Stewart și intitulat „Este testul PISA fundamental defectuos?”, care detaliază criticile serioase asupra bazelor conceptuale ale PISA și metodelor avansate de statisticienii din universitățile importante[68]. În articol, profesorul Harvey Goldstein de la Universitatea din Bristol a fost citat spunând că atunci când OCDE încearcă să excludă întrebările suspectate de părtinire, aceasta poate avea ca efect „atenuarea” diferențelor cheie între țări, ceea ce „omite multe dintre lucrurile importante. Pur și simplu acestea nu sunt comentate. Rezultatele la care vă uitați sunt ceva ce se întâmplă să fie obișnuit. Dar merită să vă uitați? Rezultatele PISA sunt considerate ca oferind un fel de standard comun pentru toate țările. Dar de îndată ce începi să analizezi detaliile, cred că totul se prăbușește”[68].

Dr. Hugh Morrison de la Queen's University Belfast a declarat că a descoperit că modelul statistic care stă la baza PISA conține o eroare matematică fundamentală, insolubilă, care face ca clasamentul Pisa să fie „fără valoare”[69]. Harvey Goldstein a remarcat că obiecția lui Morrison evidențiază „o problemă tehnică importantă”, dacă nu o „eroare conceptuală profundă”. Cu toate acestea, Goldstein a avertizat că PISA a fost „utilizat în mod necorespunzător”, susținând că o parte din vina pentru acest lucru „este a PISA însuși. Cred că tinde să spună prea multe pentru ceea ce poate face și tinde să nu facă publice aspectele negative sau mai slabe”. Profesorii Morrison și Goldstein și-au exprimat consternarea față de răspunsul OCDE la critici. Morrison a spus că atunci când și-a publicat pentru prima dată criticile la adresa PISA în 2004 și, de asemenea, când i-a întrebat personal pe mai mulți dintre „oamenii importanți” ai OCDE despre acestea, întrebările sale au fost întâmpinate cu „tăcere absolută” și încă nu au fost abordate. „Am fost uimit de cât de neprevăzători au fost”, a spus el. „Asta mă face să fiu bănuitor. PISA a ignorat cu cerbicie multe dintre aceste probleme”, spune el. „Sunt încă îngrijorat”[68]. Profesorul Svend Kreiner de la Universitatea din Copenhaga a fost de acord: „Una dintre problemele pe care toată lumea le are cu PISA este că nu vor să discute cu cei care critică sau pun întrebări cu privire la rezultate. Nu vor să vorbească cu mine și sunt sigur că e din cauză că nu se pot apăra[68].

Statele Unite

[modificare | modificare sursă]

Rezultatele PISA pentru Statele Unite 2012, 2015

[modificare | modificare sursă]

Începând cu anul 2012, câteva state americane au participat la testele PISA ca entități separate și doar rezultatele din 2012 și 2015 sunt disponibile la nivel național. Puerto Rico a participat în 2015 ca o entitate separată din SUA.

Rezultate SUA 2012
Matematică Științe Lectură
 Massachusetts 514
 Connecticut 506
Statele Unite ale Americii Medie națională SUA 481
 Florida 467
 Massachusetts 527
 Connecticut 521
Statele Unite ale Americii Medie națională SUA 497
 Florida 485
 Massachusetts 527
 Connecticut 521
Statele Unite ale Americii Medie națională SUA 498
 Florida 492
Rezultate SUA 2015
Matematică Științe Lectură
 Massachusetts 500
 Carolina de Nord 471
Statele Unite ale Americii Medie națională SUA 470
 Puerto Rico 378
 Massachusetts 529
 Carolina de Nord 502
Statele Unite ale Americii Medie națională SUA 496
 Puerto Rico 403
 Massachusetts 527
 Carolina de Nord 500
Statele Unite ale Americii Medie națională SUA 497
 Puerto Rico 410

Rezultatele PISA pentru Statele Unite după rasă și etnie

[modificare | modificare sursă]
Domeniu
An
Asiatici
Albi
Medie națională
Multirasiali
Hispanici
Alții
Negri
Matematică
2018 2015 2012 2009 2006 2003
539 498 549 524 494 506
503 499 506 515 502 512
478 470 481 487 474 483
474 475 492 487 482 502
452 446 455 453 436 443
423 436 460 446 446
419 419 421 423 404 417
Științe
2018 2015 2012 2009 2006
551 525 546 536 499
529 531 528 532 523
502 496 497 502 489
502 503 511 503 501
478 470 462 464 439
462 439 465 453
440 433 439 435 409
Lectură
2018 2015 2012 2009 2006 2003 2000
556 527 550 541 513 546
531 526 519 525 525 538
505 497 498 500 495 504
501 498 517 502 515
481 478 478 466 453 449
448 443 443 441 430 445
440 438 462 456 455

România, având statutul de membru al Uniunii Europene, de observator și viitor membru OCDE, participă la Programul Internațional OCDE - PISA din anul 2000 (ca țară PISA+), ciclurile de participare de până acum fiind: PISA 2006, PISA 2009, PISA 2012, PISA 2015, PISA 2018 și PISA 2022. Începând cu ciclul de testare PISA 2022, România administrează testele în format digitalizat. Rezultatele PISA sunt raportate la nivel de domeniu principal - lectură/ matematică/ științe, iar scorurile la diferitele domenii sunt prezentate separat, fără a fi combinate[3].

În anul 2018, România s-a clasat pe locul 47 la lectură, pe locul 52 la matematică și pe locul 55 la științe, dintr-un total de 79 de țări care au participat la testare. Însă, numărul de țări care au furnizat date valide care au putut fi incluse în raportul internațional a fost de 77 pentru domeniul lectură și de 78 pentru domeniile matematică și științe[38].

În anul 2022, scorurile medii obținute de elevii români în 2022 a fost identice, de 428 de puncte, la toate cele 3 domenii investigate - matematică, lectură și științe. Mediile OCDE, respectiv UE, la matematică au fost de 472, la lectură, media OCDE a fost de 476 iar media UE a fost de 469, iar la științe, media OCDE a fost de 485 iar media UE a fost de 481. Astfel, România s-a clasat pe locul 45 la lectură și matematică și pe locul 48 la științe, dintr-un total de 81 de țări și teritorii care au participat la testare[70].

Rezultate România
An Matematică Științe Lectură
Scor Loc Scor Loc Scor Loc
2006
2009
2012
2015
2018
2022
415
427
445
444
430
428
42
42
42
46
52
45
418
428
439
435
426
428
45
43
46
50
55
48
396
424
438
434
428
428
45
45
46
47
47
45

La fel ca edițiile anterioare, PISA 2022 arată că elevii români avantajați din punct de vedere social, economic și cultural (primii 25% în ceea ce privește statutul) au obținut performanțe superioare elevilor dezavantajați (cei 25% de jos), diferența fiind de 132 de puncte la matematică. De asemenea, între 2012 și 2022, decalajul de performanță la matematică corelat cu statutul socio-economic s-a extins în România, în timp ce decalajul mediu în țările OCDE a rămas stabil. În ultimul deceniu (2012-2022), la matematică se înregistrează o scădere de 17 puncte, însă în celelalte domenii, lectură, respectiv științe, nu se constată diferențe. Se observă un decalaj major (90 de puncte diferență) între performanța la matematică a elevilor din școlile din mediul urban față de cei din școlile din mediul rural. Diferența se menține și pentru lectură (93 de puncte) și este ceva mai mică pentru științe (84 de puncte)[70].

Rezultatele PISA legate de performanța academică au pus în evidență faptul că sistemul este vulnerabil în ceea ce privește gestionarea elevilor cu performanțe scăzute[70]. Cel mai amplu demers național de schimbare educațională este proiectul România Educată, proiect care are în vedere curriculumul si evaluarea centrate pe competențe, alfabetizarea funcțională, promovarea educației STEAM (științe, tehnologie, inginerie, arte și matematică), educație incluzivă de calitate pentru toți copiii, reziliență, cariera didactică și parcursul profesional, infrastructura sistemului de educație, digitalizare, managementul și guvernanța sistemului de educație. Deși România Educată vizează un orizont mai îndepărtat - anul 2030, în perioada 2018-2020 au fost făcuți pași importanți. Prin Programul Uniunii Europene de Sprijin pentru Reformele Structurale (SRSS), în colaborare cu OCDE, s-au conceput documente vizând politici publice cu privire la cariera didactică, managementul educațional, echitatea și educația timpurie. Un alt proiect relevant este Proiectul privind Învățământul Secundar (Romania Secondary Education Project – ROSE), din Programul Național al Ministerului Educației Sprijin la bacalaureat, acces la facultate, care și-a propus să îmbunătățească tranziția de la liceu la facultate și să crească gradul de retenție în primul an universitar în instituțiile de învățământ finanțate în cadrul proiectului. Proiectul Curriculum relevant, educație deschisă pentru toți (CRED) care a presupus inclusiv elaborarea și aprobarea unor politici educaționale pentru proiectarea, actualizarea, implementarea și evaluarea Curriculumului național, cu accent pe educația pe tot parcursul vieții, pe dezvoltarea competențelor elevilor și pe nevoile și interesele acestora, rămâne relevant prin aceea că a pus la dispoziție repere pentru continuarea demersurilor în privința dezvoltărilor curriculare viitoare. Asigurarea echității în educație și reducerea abandonului școlar s-au aflat, de asemenea, în mod sistematic, în centrul unor multiple proiecte precum Crearea și implementarea serviciilor comunitare integrate pentru combaterea sărăciei și a excluziunii sociale, Dezvoltarea unui plan de acțiune și a unei metodologii pentru colectarea de date în vederea prevenirii părăsirii școlii în România, programul guvernamental național Rechizite școlare, programul Euro 200, programul Masa caldă, programul Transportul gratuit al elevilor, programul Bani de liceu, Programul național de activități remediale pentru elevi, programul Școală după Școală, Mecanismul de Avertizare Timpurie în Educație (MATE) etc. Astfel de inițiative urmăresc diminuarea dezavantajelor generate de statutul socioeconomic al elevilor, ceea ce ar trebui să creeze premisele unei descreșteri a decalajului de performanță asociat statutului socioeconomic[70].

Ciclul de testare 2023-2025 este intitulat PISA 2025, întrucât 2025 este anul în care se va realiza testarea principală. Pentru PISA 2025, știința reprezintă domeniul principal, iar domeniul inovator este învățarea în lumea digitală (LDW). Pe lângă domeniile principale și cel inovator, PISA oferă și evaluarea unui domeniu opțional, care, pentru PISA 2025, este reprezentat de evaluarea la limbă străină – engleză. Pentru prima dată, România va participa la PISA 2025 – opțiuni internaționale: chestionarul TIC pentru elevi, chestionarul pentru părinți, chestionarul pentru profesorii de științe, evaluarea la limbă străină – engleză, chestionarul pentru profesorii de limba engleză[3].

Republica Moldova

[modificare | modificare sursă]

Republica Moldova a participat la testările PISA 2009+, PISA 2015, PISA 2018, PISA 2022. În anul 2022, pentru prima dată, elevii moldoveni au susținut testarea PISA pe calculator[71].

La prima participare a Republicii Moldova, în testarea PISA 2009+, diferențele dintre media OCDE și media Republicii Moldova au fost de 99 de puncte la matematică, 105 puncte la lectură și 88 de puncte la științe. Diferențele s-au micșorat semnificativ pe parcursul următoarelor cicluri de testare PISA. Astfel, în testarea PISA 2022, diferențele dintre media OCDE și media Republicii Moldova a fost de 58 de puncte la matematică (diferența s-a diminuat cu 41 de puncte comparativ cu testarea PISA 2009), 65 de puncte la lectură (s-a diminuat cu 40 de puncte comparativ cu testarea PISA 2009), 68 de puncte la științe (s-a diminuat cu 20 de puncte comparativ cu testarea PISA 2009). Comparativ cu diferențele înregistrate în testarea PISA 2018, se constată că în PISA 2022, la matematică, diferența dintre media OCDE și media Republicii Moldova s-a diminuat cu 10 puncte, la lectură nu s-a schimbat semnificativ (o creștere cu 2 puncte), iar la științe diferența a crescut cu 7 puncte[71].

În testarea PISA 2022, punctajele medii obținute de elevii din Republica Moldova la domeniile matematică, lectură și științe sunt de 414 puncte, 411 puncte și respectiv, 417 puncte. Comparativ cu punctajele medii înregistrate în testarea PISA 2018, se constată că la matematică punctajul mediu a scăzut cu 7 puncte, la lectură cu 13 puncte, iar la științe cu 11 puncte[71].

Rezultate Republica Moldova
An Matematică Științe Lectură
Scor Loc Scor Loc Scor Loc
2009
2015
2018
2022
397
420
421
417
52
55
50
413
428
428
417
53
52
51
388
416
424
411
59
50
51

Cercetări privind posibilele cauze ale disparităților PISA în diferite țări

[modificare | modificare sursă]

Deși oficialii și cercetătorii PISA și TIMSS [Tendințe în studiul internațional de matematică și știință[en] (Trends in International Mathematics and Science Study)] se abțin, în general, să emită ipoteze cu privire la diferențele mari și stabile în performanța elevilor între țări, începând cu anul 2000, a apărut literatura privind diferențele dintre rezultatele PISA și TIMSS și posibilele cauze ale acestora[72]. Pentru numeroși cercetători, datele PISA au constituit sursa pentru cărțile și articolele publicate având ca tematică relația dintre rezultatele elevilor, dezvoltarea economică[73], democratizare și sănătate[74], precum și analiza rolurilor unor factori educaționali unici precum examenele cu miză mare[75], prezența sau absența școlilor private și efectele și momentul evaluării abilităților[76].

Comentarii privind acuratețea testării

[modificare | modificare sursă]

David Spiegelhalter de la Universitatea Cambridge a scris: „PISA prezintă o anumită incertitudine în scoruri și clasamente, de exemplu poziția Regatului Unit între cele 65 de țări din clasament se spune că este între 23 și 31. Nu este înțelept ca țările să dezvolte politici educaționale pe baza rezultatelor obținute la testele PISA, așa cum au făcut Germania, Norvegia și Danemarca după ce s-au descurcat prost în 2001"[77].

Potrivit unui articol de opinie din Forbes, unele țări și teritorii precum China, Hong Kong, Macao și Argentina selectează participanți la testele PISA doar din zonele cel mai bine educate sau elevii cu cele mai bune performanțe, manipulând rezultatele[78].

Într-o scrisoare deschisă adresată directorului PISA Andreas Schleicher în 2014, numeroase cadre universitare și educatori din mai multe țări au susținut că „testele OCDE și PISA dăunează educației la nivel mondial”[79].

Potrivit cotidianului O Estado de São Paulo, rezultatele din Brazilia arată o mare diferență atunci când se analizează diferențele dintre rezultatele obținute de școlile publice și private, școlile publice clasându-se mai slab decât Peru, în timp ce școlile private s-ar clasa mai bine decât Finlanda[80].

Note explicative

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezolvarea problemelor este procesul de atingere a unui scop prin depășirea obstacolelor, o parte frecventă a majorității activităților. Problemele care au nevoie de soluții variază de la sarcini personale simple (de exemplu, pornirea unui aparat) la probleme complexe din domeniile de afaceri sau tehnic[29]. O altă clasificare a sarcinilor de rezolvare a problemelor este în probleme bine definite, cu obstacole și obiective specifice, și probleme nedefinite, în care situația actuală este supărătoare, dar nu este clar ce fel de soluție să se urmărească[30]. În mod similar, se pot distinge problemele formale sau bazate pe fapte care necesită inteligență psihometrică, față de probleme socio-emoționale, care depind de emoțiile schimbătoare ale indivizilor sau grupurilor, precum comportamentul, moda sau alegerea cadourilor[31]
  2. ^ Hukou (chineză: 户口; literal: „gospodărie individuală”) este un sistem de înregistrare a gospodăriilor utilizat în China continentală. Sistemul în sine este numit mai corect huji (chineză: 户籍; literal: „originea gospodăriei”) și are origini în China antică. Hukou reprezintă înregistrarea unui individ în sistem (kou înseamnă literal „gură”, care provine din practica de a considera membrii familiei drept „guri de hrănit”, similar expresiei „per capita"). O fișă de înregistrare a gospodăriei identifică oficial o persoană ca rezident permanent al unei zone și include informații de identificare, cum ar fi numele, părinții, soțul și data nașterii. Hukou se poate referi și la un arbore genealogic sau registru de familie, deoarece registrul de gospodărie (chineză: 户口簿; pinyin: hùkǒu bù) este emis pe familie și include, de obicei, nașterile, decesele, căsătoriile, divorțurile și mutările tuturor membrilor familiei
  3. ^ Kendriya Vidyalaya Sangathan (Organizația școlară centrală) este un sistem de școli guvernamentale centrale din India, instituite sub egida Ministerului Educației. În aprilie 2023, includea un total de 1.253 de școli din India și 3 din străinătate, în Kathmandu, Moscova și Teheran. Este unul dintre cele mai mari lanțuri de școli din lume și, de asemenea, cel mai mare lanț de școli din India. Este controlat de 25 de Birouri Regionale și 5 Institute Zonale de Educație și Formare
  1. ^ Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. „About PISA” [Despre PISA]. oecd.org. Accesat în . 
  2. ^ a b c d e f g h i j Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (). „PISA 2022 Assessment and Analytical Framework” [PISA 2022 Cadru analitic și de evaluare]. oecd.org. Accesat în . 
  3. ^ a b c d Ministerul Educației (). „Nota de fundamentare la Hotărârea Guvernului privind participarea României la Programul pentru evaluarea internațională a elevilor - PISA 2025, inclusiv la opțiunile internaționale dezvoltate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică” (PDF). edu.ro. Accesat în . 
  4. ^ en Berger, Kathleen Stassen (). Invitation to The Life Span [Invitație la durata de viață] (ed. IV). New York: Worth Publishers. ISBN 9781319210939. 
  5. ^ a b c d e Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (). „PISA 2022 Technical Report” [Raport tehnic PISA 2022]. Paris: OECD Publishing. doi:10.1787/01820d6d-enAccesibil gratuit. ISBN 978-92-64-92890-9. ISSN 1990-8539. Accesat în . 
  6. ^ a b c Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (). „PISA 2022 Results (Volume I): The State of Learning and Equity in Education” [Rezultate PISA 2022 (Volumul I): Situația învățării și echitatea în educație]. oecd.org. Paris: Organisation for Economic Co-operation and Development. doi:10.1787/53f23881-enAccesibil gratuit. ISBN 978-92-64-99796-7. Accesat în . 
  7. ^ a b c d e f Rey, Olivier. „The use of external assessments and the impact on education systems”. Beyond Lisbon 2010: Perspectives from Research and Development for Education Policy in Europe. Accesat în . 
  8. ^ McGaw, Barry (). „The role of the OECD in international comparative studies of achievement” [Rolul OCDE în studiile comparative internaționale despre cunoștințe]. Assessment in Education: Principles, Policy & Practice. 15 (3): 223–243. doi:10.1080/09695940802417384. Accesat în . 
  9. ^ a b Kijima, Rie; Lipscy, Phillip Y. (). „The politics of international testing” [Politica testării internaționale]. The Review of International Organizations (în engleză). 19 (1): 1–31. doi:10.1007/s11558-023-09494-4Accesibil gratuit. ISSN 1559-744X. Accesat în . 
  10. ^ a b Ramirez, Francisco O.; Schofer, Evan; Meyer, John W. (). „International Tests, National Assessments, and Educational Development (1970–2012)” [Teste internaționale, evaluări naționale și dezvoltare educațională (1970–2012)]. Comparative Education Review (în engleză). 62 (3): 344–364. doi:10.1086/698326. ISSN 0010-4086. Accesat în . 
  11. ^ Kamens, David H.; McNeely, Connie L. (). „Globalization and the Growth of International Educational Testing and National Assessment” [Globalizarea și creșterea testării educaționale internaționale și a evaluării naționale]. Comparative Education Review (în engleză). 54 (1): 5–25. doi:10.1086/648471. ISSN 0010-4086. Accesat în . 
  12. ^ Mons, Nathalie (). „Évaluation des politiques éducatives et comparaisons internationales” [Evaluarea politicilor educaționale și comparații internaționale]. Revue française de pédagogie. 164: 5–13. doi:10.4000/rfp.1985. Accesat în . 
  13. ^ a b c d e f g Breakspear, Simon (). „The Policy Impact of PISA: An Exploration of the Normative Effects of International Benchmarking in School System Performance” [Impactul politic al PISA: o explorare a efectelor normative ale benchmarking-ului internațional în performanța sistemului școlar]. OECD Education Working Paper. 71. Paris: OECD Publishing. doi:10.1787/5k9fdfqffr28-enAccesibil gratuit. Accesat în . 
  14. ^ Barroso, João; de Carvalho, Luís Miguel (). „Pisa: Un instrument de régulation pour relier des mondes” [Pisa: Un instrument de reglementare pentru conectarea globală]. Revue française de pédagogie. 164: 77–80. doi:10.4000/rfp.2133Accesibil gratuit. Accesat în . 
  15. ^ Martens, Kerstin; Niemann, Dennis (). „When Do Numbers Count? The Differential Impact of the PISA Rating and Ranking on Education Policy in Germany and the US” [Când contează numerele? Impactul diferențial al evaluării și clasificării PISA asupra politicii educaționale în Germania și SUA]. German Politics (în engleză). 22 (3): 314–332. doi:10.1080/09644008.2013.794455. ISSN 0964-4008. 
  16. ^ Ertl, Hubert (). „Educational standards and the changing discourse on education: the reception and consequences of the PISA study in Germany” [Standarde educaționale și discurs în schimbare asupra educației: interpretarea și consecințele studiului PISA din Germania]. Oxford Review of Education. 32 (5): 619–634. doi:10.1080/03054980600976320. Accesat în . 
  17. ^ Bajomi, Iván; Berényi, Eszter; Neumann, Eszter; Vida, Júlia (). „The Reception of PISA in Hungary” [Interpretarea studiului PISA în Ungaria] (pdf). Accesat în . 
  18. ^ Mangez, Eric; Cattonar, Branka (). „The status of PISA in the relationship between civil society and the educational sector in French-speaking Belgium” [Statutul PISA în relația dintre societatea civilă și sectorul educațional din Belgia francofonă]. Sísifo: Educational Sciences Journal. 10. Educational Sciences R&D Unit of the University of Lisbon: 15–26. ISSN 1646-6500. Accesat în . 
  19. ^ Greger, David (). „Lorsque PISA importe peu. Le cas de la République Tchèque et de l'Allemagne” [Când PISA nu contează. Cazul Republicii Cehe și al Germaniei]. Revue française de pédagogie. 164: 91–98. doi:10.4000/rfp.2133Accesibil gratuit. Accesat în . 
  20. ^ Afonso, Natércio; Costa, Estela (). „The influence of the Programme for International Student Assessment (PISA) on policy decision in Portugal: the education policies of the 17th Portuguese Constitutional Government” [Influența Programului pentru Evaluarea Internațională a Elevilor (PISA) asupra deciziei politice în Portugalia: politicile educaționale ale celui de-al 17-lea Guvern Constituțional portughez] (PDF). Sísifo: Educational Sciences Journal. 10. Educational Sciences R&D Unit of the University of Lisbon: 53–64. ISSN 1646-6500. Accesat în . 
  21. ^ Rautalin, Marjaana; Alasuutari, Pertti (). „The uses of the national PISA results by Finnish officials in central government” [Utilizările rezultatelor naționale PISA de către oficialii finlandezi din guvernul central]. Journal of Education Policy. 24 (5): 539–556. doi:10.1080/02680930903131267Accesibil gratuit. 
  22. ^ Egelund, Niels (). „The value of international comparative studies of achievement – a Danish perspective” [Valoarea studiilor comparative internaționale de realizare – o perspectivă daneză]. Assessment in Education: Principles, Policy & Practice. 15 (3): 245–251. doi:10.1080/09695940802417400. Accesat în . 
  23. ^ Hefling, Kimberly (). „Asian nations dominate international test (Update 2)” [Națiunile asiatice domină testul internațional (Actualizarea 2)]. phys.org. Accesat în . 
  24. ^ Poddiakov, Alexander N. (). „Reshenie kompleksnykh problem v PISA-2012 i PISA-2015: vzaimodeistvie so slozhnoi real'nost'yu [Complex Problem Solving at PISA 2012 and PISA 2015: Interaction with Complex Reality]” [Rezolvarea problemelor complexe la PISA 2012 și PISA 2015: Interacțiunea cu realitatea complexă]. Obrazovatel'naya Politika (6): 34–53. Accesat în . 
  25. ^ Ramalingam, Dara; Philpot, Ray; Mccrae, Barry (). „The PISA 2012 assessment of problem solving” (PDF). În Csapó, Benő; Funke, Joachim. The Nature of Problem Solving: Using Research to Inspire 21st Century Learning. Paris: OECD Publishing. doi:10.1787/9789264273955-7-enAccesibil gratuit. Accesat în . 
  26. ^ Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. „PISA 2022 Participants” [Participanți la PISA 2022]. oecd.org. Accesat în . 
  27. ^ Menárguez, Ana Torres; Silió, Elisa (). „Spain receives its worst ever science results in PISA test” [Spania obține cele mai slabe rezultate la științe înregistrate vreodată la testul PISA]. El Pais. Accesat în . 
  28. ^ Jerrim, John (). „PISA 2018 in England, Northern Ireland, Scotland and Wales: Is the data really representative of all four corners of the UK?” [PISA 2018 în Anglia, Irlanda de Nord, Scoția și Țara Galilor: Sunt datele într-adevăr reprezentative pentru toate cele patru colțuri ale Regatului Unit?]. Review of Education (în engleză). 9 (3). doi:10.1002/rev3.3270Accesibil gratuit. ISSN 2049-6613. 
  29. ^ Frensch, Peter A.; Funke, Joachim, ed. (). Complex Problem Solving [Rezolvarea problemelor complexe]. New York: Psychology Press. doi:10.4324/9781315806723Accesibil gratuit. ISBN 978-1-315-80672-3. 
  30. ^ Schacter, Daniel L.; Gilbert, Daniel T.; Wegner, Daniel M. (). Psychology [Psihologie] (ed. 3). New York: Worth Publishers. p. 376. ISBN 9781464155284. 
  31. ^ Blanchard-Fields, Fredda (). „Everyday problem solving and emotion: An adult developmental perspective”. Current Directions in Psychological Science. 16 (1): 26–31. doi:10.1111/j.1467-8721.2007.00469.x. 
  32. ^ Baldi, Stéphane; Jin, Ying; Skemer, Melanie; Green, Patricia J.; Herget, Deborah; Xie, Holly (). „Highlights From PISA 2006: Performance of U.S. 15-Year-Old Students in Science and Mathematics Literacy in an International Context” (PDF). U. S. Department of Education. National Center for Education Statistics. Accesat în . 
    „Rezultatele PISA 2006 privind competența de lectură nu sunt raportate pentru Statele Unite din cauza unei erori la tipărirea formularelor de testare. În plus, ca urmare a erorii de tipărire, performanța medie la matematică și științe poate fi estimată greșit cu aproximativ 1 punct. Impactul este sub eroarea standard”
  33. ^ Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (). „PISA 2009 at a Glance” [PISA 2009 pe scurt]. Paris: OECD Publishing. doi:10.1787/9789264095298-enAccesibil gratuit. Accesat în . 
  34. ^ „ACER releases results of PISA 2009+ participant economies” [ACER publică rezultatele economiilor participante la PISA 2009+]. Australian Council for Educational Research. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  35. ^ Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (). „PISA 2012 Results in Focus” [Rezultatele PISA 2012 în detaliu] (PDF). Paris: OECD Publishing. Accesat în . 
  36. ^ Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (). „PISA 2015 Results in Focus” [Rezultatele PISA 2015 în detaliu] (PDF). Paris: OECD Publishing. doi:10.1787/aa9237e6-enAccesibil gratuit. Accesat în . 
  37. ^ Menárguez, Ana Torres; Silió, Elisa (). „Spain receives its worst ever science results in PISA test” [Spania obține cele mai slabe rezultate la științe înregistrate vreodată la testul PISA]. El Pais. Accesat în . 
  38. ^ a b Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. „PISA 2018 Results. Combined Executive Summaries of Volume I, II and III” [Rezultate PISA 2018. Rezumate executive combinate ale volumelor I, II și III] (PDF). oecd.org. Accesat în . 
  39. ^ Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (). „PISA 2022 Assessment and Analytical Framework” [PISA 2022 Cadrul analitic și de evaluare] (PDF). Paris: OECD Publishing. Accesat în . 
  40. ^ Phillips,Tom (). „OECD education report: Shanghai's formula is world-beating” [Raportul OCDE privind educația: Formula de la Shanghai este de nivel mondial]. The Telegraph. Accesat în . 
  41. ^ a b Cook, Chris (). „Shanghai tops global state school rankings” [Shanghai se află pe primul loc în clasamentul școlilor de stat la nivel mondial]. Financial Times. Accesat în . 
  42. ^ Mance, Henry (). „Why are Chinese schoolkids so good?” [De ce sunt elevii chinezi atât de buni?]. Financial Times. Accesat în . 
  43. ^ Coughlan, Sean (). „Pisa tests to include many more Chinese pupils” [Testul Pisa va include mai mulți elevi chinezi]. BBC News. Accesat în . 
  44. ^ Gao, Helen (). „Shanghai Test Scores and the Mystery of the Missing Children” [Scorurile la testele din Shanghai și misterul copiilor dispăruți]. New York Times. Accesat în . 
  45. ^ Stewart, William (). „More than a quarter of Shanghai pupils missed by international Pisa rankings” [Mai mult de un sfert dintre elevii din Shanghai nu au fost incluși în clasamentul internațional Pisa]. Times Educational Supplement. Accesat în . 
  46. ^ Howse, Patrick (). „Shanghai visit for minister to learn maths lessons” [Vizită la Shanghai pentru ca ministrul să urmeze lecții de matematică]. BBC News. Accesat în . 
  47. ^ Coughlan, Sean (). „Shanghai teachers flown in for maths” [Profesori din Shanghai au zburat pentru matematică]. BBC News. Accesat în . 
  48. ^ „Britain invites 120 Chinese Maths teachers for aided schools” [Marea Britanie invită 120 de profesori chinezi de matematică pentru școlile asistate]. India Today. . Accesat în . 
  49. ^ „Scores bolster case for Shanghai math in British schools” [Scorurile susțin argumentele pentru matematica tip Shanghai în școlile britanice]. The Star. Accesat în . 
  50. ^ Turner, Camilla (). „Britain jumps up international maths rankings following Chinese-style teaching”. The Telegraph. ISSN 0307-1235. Accesat în . 
  51. ^ Starkey, Hannah (). „UK Boost International Maths Ranking After Adopting Chinese-Style Teaching”. True Education Partnerships. Accesat în . 
  52. ^ U.K. Department for Education (). „England among highest performing western countries in education” [Anglia se numără printre țările occidentale cu cele mai bune performanțe în educație]. Accesat în . 
  53. ^ Ministerul Educației și Culturii din Finlanda (). „PISA 2012: Proficiency of Finnish youth declining” [PISA 2012: Competența tinerilor finlandezi în scădere]. Helsinki: Opetus- ja kulttuuriministeriö. Accesat în . 
  54. ^ Chhapia, Hemali (). „India backs out of global education test for 15-year-olds” [India renunță la testul global de educație pentru tinerii de 15 ani]. The Times of India. Accesat în . 
  55. ^ „PISA (Program for International Student Assessment): OECD” [PISA (Program pentru evaluarea internațională a elevilor): OCDE]. Drishti. . Accesat în . 
  56. ^ a b Vishnoi, Anubhuti (). „Poor PISA score: Govt blames 'disconnect' with India” [Scor PISA slab: Guvernul dă vina pe „deconectarea” Indiei]. The Indian Express. Accesat în . 
  57. ^ Chhapia, Hemali (). „India chickens out of international students assessment programme again” [India iese din nou din programul internațional de evaluare a elevilor]. The Times of India. Accesat în . 
  58. ^ Chopra, Ritika (). „PISA Tests: India to take part in global teen learning test in 2021” [Teste PISA: India va participa la testul global de învățare pentru adolescenți în 2021]. The Indian Express. Accesat în . 
  59. ^ „India opts out of PISA 2022: Prudence or Cowardice?” [India renunță la PISA 2022: Prudență sau lașitate?]. EducationWorld. . Accesat în . 
  60. ^ FMT Reporters (). „Ong: Did ministry try to rig results for Pisa 2015 report?” [Ong: Ministerul a încercat să manipuleze rezultatele pentru raportul Pisa 2015]. FMT. Accesat în . 
  61. ^ „Who's telling the truth about M'sia's Pisa 2015 scores?” [Cine spune adevărul despre scorurile Malaeziei din Pisa 2015?]. Malaysiakini. . Accesat în . 
  62. ^ „Malaysian PISA results under scrutiny for lack of evidence” [Rezultatele PISA din Malaezia sunt analizate din lipsă de dovezi]. School Advisor. . Accesat în . 
  63. ^ Näslund, Lars (). „Svenska skolan rasar i stor jämförelse” [Școala suedeză se prăbușește în clasament]. Expressen (în suedeză). Accesat în . 
  64. ^ a b Kärrman, Jens (). „Löfven om Pisa: Nationell kris” [Testele Pisa: Criză națională]. Dagens Nyheter (în suedeză). Accesat în . 
  65. ^ Ekström, Anna (). „Sveriges PISA-framgång bygger på falska siffror” [Succesul PISA al Suediei se bazează pe numere false]. Expressen (în suedeză). Accesat în . 
  66. ^ a b Adams, Richard (). „UK students stuck in educational doldrums, OECD study finds” [Elevii din Marea Britanie sunt blocați într-o criză educațională, arată un studiu OCDE]. The Guardian. Accesat în . 
  67. ^ „Pisa ranks Wales' education the worst in the UK” [PISA clasează educația din Țara Galilor pe cea mai slabă poziție din Marea Britanie]. BBC. . Accesat în . 
  68. ^ a b c d Stewart, William (). „Is Pisa fundamentally flawed?” [Este testul PISA fundamental defectuos?]. Times Educational Supplement. Accesat în . 
  69. ^ Morrison, Hugh (). „A fundamental conundrum in psychology's standard model of measurement and its consequences for PISA global rankings” [O enigmă fundamentală în modelul standard de măsurare al psihologiei și consecințele sale pentru clasamentele globale PISA]. Accesat în . 
  70. ^ a b c d Ministerul Educației. „Raport național PISA 2022” (PDF). oecd.org. Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. Accesat în . 
  71. ^ a b c Ministerul Educației și Cercetării al Republicii Moldova (). „A fost publicat raportul privind rezultatele obținute de elevii din Republica Moldova în Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor PISA 2022”. Chișinău: Agenția Națională pentru Curriculum și Evaluare. Accesat în . 
  72. ^ Hanushek, Eric A.; Woessmann, Ludger (). „The economics of international differences in educational achievement” [Economia diferențelor internaționale în performanța educațională]. CESifo Working Paper Series No. 3037: 115. doi:10.2139/ssrn.1599419Accesibil gratuit. Accesat în . 
  73. ^ Hanushek, Eric; Woessmann, Ludger (). „The role of cognitive skills in economic development” [Rolul abilităților cognitive în dezvoltarea economică] (PDF). Journal of Economic Literature. 46 (3): 607–668. doi:10.1257/jel.46.3.607Accesibil gratuit. Accesat în . 
  74. ^ Rindermann, Heiner; Ceci, Stephen J. (), „Educational policy and country outcomes in international cognitive competence studies” [Politica educațională și rezultatele țării în studiile internaționale de competență cognitivă], Perspectives on Psychological Science, 4 (6): 551–577, doi:10.1111/j.1745-6924.2009.01165.xAccesibil gratuit, PMID 26161733, accesat în  
  75. ^ Bishop, John H. (). „The effect of national standards and curriculum-based exams on achievement” [Efectul standardelor naționale și al examenelor bazate pe curriculum asupra performanței]. American Economic Review. Papers and Proceedings. 87 (2): 260–264. JSTOR 2950928. Accesat în . 
  76. ^ Hanushek, Eric; Woessmann, Ludger (). „Does educational tracking affect performance and inequality? Differences-in-differences evidence across countries” [Monitorizarea educațională afectează performanța și inegalitatea? Dovezi privind diferențele-în-diferențe dintre țări] (PDF). Economic Journal. 116 (510): C63–C76. doi:10.1111/j.1468-0297.2006.01076.xAccesibil gratuit. Accesat în . 
  77. ^ Alexander, Ruth (). „How accurate is the Pisa test?” [Cât de precis este testul Pisa?]. BBC News. Accesat în . 
  78. ^ Sands, Gary (). „Are The PISA Education Results Rigged?” [Sunt manipulate rezultatele educației PISA?]. Forbes. Accesat în . 
  79. ^ „OECD and Pisa tests are damaging education worldwide – academics” [Testele OCDE și Pisa dăunează educației din întreaga lume – cadrele universitare]. The Guardian. . Accesat în . 
  80. ^ Cafardo, Renata; Palhares, Isabela (). „Escolas privadas de elite do Brasil superam Finlândia no Pisa, rede pública vai pior do que o Peru” [Școlile private de elită din Brazilia depășesc Finlanda la testul Pisa, școlile publice se descurcă mai rău decât Peru]. Estadão. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]