Tehnologie financiară

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Finanțe

Tehnologia financiară (prescurtată fintech sau FinTech) este tehnologia și inovația care își propune să concureze cu metodele financiare tradiționale în furnizarea de servicii financiare.[1][2] Este o industrie emergentă care folosește tehnologia pentru a îmbunătăți activitățile în domeniul financiar.[3] Utilizarea smartphone-urilor pentru servicii bancare mobile, investiții, împrumuturi de servicii [4] și criptomonede sunt exemple de tehnologii care vizează să facă serviciile financiare mai accesibile publicului larg. Companiile de tehnologie financiară constau atât din start-up-uri, cât și din instituții financiare consacrate și companii din domeniul tehnologiei care încearcă să înlocuiască sau să îmbunătățească utilizarea serviciilor financiare furnizate de companiile financiare existente.

Definiție[modificare | modificare sursă]

După examinarea a peste 200 de lucrări științifice care citează termenul „fintech”, un studiu privind definiția fintech a concluzionat că „fintech este o nouă industrie financiară care aplică tehnologie pentru îmbunătățirea activităților financiare.”[5] Fintech reprezintă noile aplicații, procese, produse sau modele de afaceri din industria serviciilor financiare, compuse dintr-unul sau mai multe servicii financiare complementare și furnizate ca proces de la capăt la cap prin intermediul internetului. [4] Fintech poate fi, de asemenea, considerat ca „orice idee inovatoare care îmbunătățește procesele de servicii financiare prin propunerea de soluții tehnologice în funcție de diferite situații de afaceri, în timp ce ideile ar putea duce, de asemenea, la noi modele de afaceri sau chiar la noi afaceri.”[6]

Domenii[modificare | modificare sursă]

Tehnologia financiară a fost utilizată pentru automatizarea investițiilor, asigurărilor, tranzacționării, serviciilor bancare și gestionării riscurilor.[7][8]

Serviciile pot proveni de la diferiți furnizori independenți de servicii, inclusiv cel puțin o bancă autorizată sau un asigurător. Interconectarea este activată prin API-uri deschise și servicii bancare deschise și este susținută de reglementări precum Directiva europeană privind serviciile de plată.

În tranzacționarea pe piețele de capital, platformele electronice inovatoare de tranzacționare facilitează tranzacțiile online și în timp real. Rețelele de tranzacționare socială permit investitorilor să observe comportamentul de tranzacționare al colegilor lor și al comercianților experți și să își urmeze strategiile de investiții pe piața de schimb valutar și de capital.[9]

Outlook[modificare | modificare sursă]

Sectorul financiar este considerat unul dintre cele mai vulnerabile la perturbările software, deoarece serviciile financiare, la fel ca și cele editoriale, sunt alcătuite din informații și nu din mărfuri specifice. În special, blockchains are potențialul de a reduce costurile de tranzacționare în sistemul financiar.[10] Deși finanțele au fost protejate până acum de reglementări și au supraviețuit boom-ului dot-com fără perturbări majore, un nou val de startup-uri "dezagregă" din ce în ce mai mult băncile globale.[11][12]

Numai în 2018, fintech-ul a fost responsabil pentru peste 1 700 de tranzacții în valoare de peste 40 de miliarde de dolari.[13] Potrivit raportului 2020 World Fintech Report, investițiile în fintech au crescut cu 230% în ultimii 5 ani.[14] În 2021, unul din fiecare cinci dolari investiți de capitalul de risc a fost direcționat către fintech.[15]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Infinite Financial Intermediation, 50 Wake Forest Law Review 643 (2015)
  2. ^ Van Loo, Rory (). „Making Innovation More Competitive: The Case of Fintech”. UCLA Law Review. 65 (1): 232. 
  3. ^ Schüffel, Patrick (). Taming the Beast: A Scientific Definition of Fintech. Journal of Innovation Management. pp. 32–54. 
  4. ^ a b Sanicola, Lenny (). „What is FinTech?”. Huffington Post. Accesat în . 
  5. ^ Schueffel, Patrick (). „Taming the Beast: A Scientific Definition of Fintech”. Journal of Innovation Management (în engleză). 4 (4): 32–54. doi:10.24840/2183-0606_004.004_0004 Accesibil gratuit. ISSN 2183-0606. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Leong, Kelvin.; Sung, Anna (). „FinTech (Financial Technology): What is It and How to Use Technologies to Create Business Value in Fintech Way?” (PDF). International Journal of Innovation, Management and Technology. 9 (2): 74–78. doi:10.18178/ijimt.2018.9.2.791. hdl:10034/622459. 
  7. ^ Aldridge, I., Krawciw S., 2017. Real-Time Risk: What Investors Should Know About Fintech, High-Frequency Trading and Flash Crashes. Hoboken: Wiley. ISBN: 978-1119318965
  8. ^ „Vietnam closes in on Singapore as fintech funding booms”. Nikkei Asian Review (în engleză). Accesat în . 
  9. ^ R. Jesse McWaters (iunie 2015). „How will the empowerment of individuals through automated systems and social networks transform the business of investment management?” (PDF). The Future of Financial Services: How disruptive innovations are reshaping the way financial services are structured, provisioned and consumed (Raport). World Economic Forum. p. 125. Accesat în . 
  10. ^ „Banking Beyond Banks and Money: A Guide to Banking Services in the Twenty-First Century”. books.google.com. Accesat în . 
  11. ^ „Entrepreneurs Find Inspiration And Support In Entreprenergy Summit”. berytech.org. Accesat în . 
  12. ^ „FinTech Startup Innovation & Big Data Tsunami Ahead!”. hulseyiplaw.com. Arhivat din original la . Accesat în . 
  13. ^ „2019 Fintech Trends To Watch”. www.cbinsights.com. Accesat în . 
  14. ^ „Managing Operating Costs For A Successful Fintech Business”. finmodelslab.com. Accesat în . 
  15. ^ „Investment in fintech booms as upstarts go mainstream”. www.economist.com. Accesat în . 
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Tehnologie_financiară&oldid=16208633