Taxă de procesare a articolului
Taxa de procesare a articolelor (APC) este o taxă percepută uneori de revistele științifice pentru a compensa costurile de publicare, tipărire (ilustrații color suplimentare), înregistrare în sisteme și stocare a conținutului în domeniul public (găzduire).
A nu se confunda cu termenul „publicație plătită” - plata pentru servicii oferite de terți pentru pregătirea și publicarea unui articol.
Informații generale
[modificare | modificare sursă]Pentru a acoperi costurile de publicare, revistele științifice utilizează diverse metode. De exemplu, taxe de abonament, subvenții de la diverse organizații. Un număr tot mai mare de reviste, în special cele cu acces deschis, acceptă o taxă pentru publicare. Mai mult, această metodă de completare a bugetului de publicare a devenit cea mai comună pentru finanțarea publicării articolelor profesionale.[1][2]
Caracteristicile plății taxei de publicare
[modificare | modificare sursă]Taxele de publicare sunt de obicei percepute în revistele cu acces deschis sau hibrid[3][4] și, mai rar, în revistele distribuite în întregime pe bază comercială.[5]
De regulă, această taxă nu este plătită de autorii articolului, ci de sponsorii sau instituțiile interesate de activitățile lor. Cu toate acestea, absența unei astfel de plăți poate duce la refuzul publicării.[6]
O serie de publicații cu acces liber au programe speciale pentru publicarea gratuită a articolelor importante ai căror autori nu dispun de fondurile necesare.[7]
Nivelurile taxelor de publicare
[modificare | modificare sursă]Nivelul taxelor de publicare poate varia foarte mult în funcție de publicația specifică, de obicei între 100 și 5000 de dolari americani. Mai mult, publicațiile mari, în special cele cu un factor de impact ridicat, au prețuri mai mari.[3][8]
Interesant este că, în medie, taxele în revistele cu acces hibrid sunt aproape de două ori mai mari decât în revistele cu acces complet deschis.[8]
Taxele de recenzie sunt de obicei mai mici decât taxele de publicare, variind între 10 și 500 USD.[9][8]
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Mikael Laakso and Bo-Christer Björk Anatomy of open access publishing: a study of longitudinal development and internal structure. // BMC Medicine 10 (1): 124., 2012., doi:10.1186/1741-7015-10-124. PMC 3478161. PMID 23088823
- ↑ „Bo-Christer Björk, David Solomon Pricing principles used by Scholarly Open Access Publishers. // Learned Publishing, 25(3), 2012., p.132-137” (PDF) (în engleză). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- 1 2 David J. Solomon and Bo-Christer Björk A study of open access journals using article processing charges // Journal of the American Society for Information Science and Technology. Volume 63, Issue 8, pages 1485—1495, August 2012
- ↑ „The Potential Role for Intermediaries in Managing the Payment of Open Access Article Processing Charges (APCs) // Research Information Network CIC. October 2012” (PDF). Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
- ↑ Richard Van Noorden Open access: The true cost of science publishing. // Nature, 27 martie 2013
- ↑ Peter Suber Open access. // MIT Press., 2012., pp. 138—139. ISBN 9780262517638
- ↑ „Fees”. PLOS (în engleză). Accesat în .
- 1 2 3 Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite "Егор" - ↑ Eroare la citare: Etichetă
<ref>invalidă; niciun text nu a fost furnizat pentru referințele numite "Ted"
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Котляров И. Д. (). „Проблема взимания платы за публикацию научных статей и пути ее решения”. Russian Journal of Education and Psychology. p. 1.