Sari la conținut

Třinec

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Třinec
—  orășel, comună urbană[*]​, comună, oraș statutar[1], comună cu oficiu municipal autorizat[*]​[2] și comună cu competențe extinse[*]​  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Map
Třinec (Cehia)
Poziția geografică în Cehia
Coordonate: 49°40′39″N 18°40′15″E ({{PAGENAME}}) / 49.677609314509°N 18.670814768494°E49.677609314509; 18.670814768494
Țară Cehia
Regiune Moravia-Silezia
DistrictFrýdek-Místek
District administrativ cu responsabilități extinse[*]​Třinec[*]​
Guvernare
 - PrimarVěra Palkovská[*][[Věra Palkovská (politiciană cehă)|​]] (Partidul Democrat Civic[*]​, )
Suprafață[3]
 - Total85,358332 km²
Altitudine306 m.d.m.
Populație (2025)
 - Total33.852 locuitori
Fus orarUTC+1
Cod poștal739 55[4]
Prefix telefonic558
Localități înfrățite
 - ŽilinaSlovacia
 - Bielsko-BiałaPolonia
Prezență online
www.trinecko.cz
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Třinec (cehă: [ˈtr̝̊ɪnɛts] ⓘ, în poloneză Trzyniec [ˈtʂɨɲɛt͡s] ⓘ, în germană Trzynietz) este o comună și un oraș în districtul Frýdek-Místek din regiunea Moravia-Silezia din Cehia. Are o populație de aproximativ 34.000 de locuitori[5] și este orașul statutar cel mai puțin populat din Cehia.[6][7]

Orașul este un important centru cultural al minorității poloneze din Transolza, care reprezintă 12,1% din populație (în 2021).[8]

Este remarcabil pentru Uzinele siderurgice Třinec (în cehă Třinecké železárny, în poloneză Huta trzyniecka=), cea mai mare oțelărie din țară, care are încă un impact major asupra orașului, caracterului său, demografiei și calității aerului.

Diviziuni administrative

[modificare | modificare sursă]

Třinec este alcătuit din 13 diviziuni administrative (între paranteze este populația conform recensământului din 2021):[5]

Etimologie

[modificare | modificare sursă]

Numele Třinec este de origine topografică, derivat din cuvântul slav pentru stuf (în poloneză: trzcina, în cehă: třtina).[9]

Geografie

[modificare | modificare sursă]

Třinec se află la aproximativ 22 kilometri (14 mi) est de Frýdek-Místek și la 30 kilometri (19 mi) sud-est de Ostrava. Se află în regiunea istorică Silezia Cieszynului, la granița cu Polonia și, de asemenea, în apropierea graniței cu Slovacia, care este la aproximativ 20 kilometri (12 mi) față de centrul orașului.

Třinec se află pe râul Olza. Pârâul Tyra curge prin teritoriul comunei și se varsă în Olza în centrul orașului. Zona cu construcții se află la o altitudine de aproximativ 300 metri (980 ft) deasupra nivelului mării. Partea de nord a teritoriului comunei se află la poalele dealurilor Podbeskydy (în cehă: Podbeskydská pahorkatina). Partea sudică, care este slab populată, se află în Munții Beschizi (Beskydy) din Moravia-Silezia (în cehă: Moravsko-sliezske Beskydy), care aparține de asemenea ariei protejate Beskydy. Granița comunei se întinde de-a lungul vârfurilor mai multor munți, inclusiv Ostrý (cu o altitudine de 1.044 metri (3.425 ft) cel mai înalt punct din Třinec), Smrčina cu o altitudine de 1.015 metri (3.330 ft), Šindelná cu o altitudine de 1.000 metri (3.300 ft) și Javorový cu o altitudine de 1.032 metri (3.386 ft).

Climă

[modificare | modificare sursă]

Třinec are o climă continentală umedă (Cfb în clasificarea climatică Köppen).

Date climatice pentru Třinec
Luna Ian Feb Mar Apr Mai Iun Iul Aug Sep Oct Nov Dec Anual
Maxima medie °C (°F) −0.1
(31,8) 		1.6
(34,9) 		6.5
(43,7) 		12.9
(55,2) 		17.2
(63) 		20.3
(68,5) 		22.1
(71,8) 		22.2
(72) 		17.4
(63,3) 		12.4
(54,3) 		7.2
(45) 		1.7
(35,1) 		11,78
(53,21)
Media zilnică °C (°F) −2.8
(27) 		−1.6
(29,1) 		2.4
(36,3) 		8.2
(46,8) 		12.9
(55,2) 		16.4
(61,5) 		18.2
(64,8) 		17.9
(64,2) 		13.4
(56,1) 		8.8
(47,8) 		4.4
(39,9) 		−0.7
(30,7) 		8,13
(46,63)
Minima medie °C (°F) −5.9
(21,4) 		−5.1
(22,8) 		−1.8
(28,8) 		2.9
(37,2) 		7.9
(46,2) 		11.6
(52,9) 		13.6
(56,5) 		13.2
(55,8) 		9.3
(48,7) 		5.4
(41,7) 		1.6
(34,9) 		−3.2
(26,2) 		4,13
(39,43)
Precipitații mm (inches) 70
(2.76) 		65
(2.56) 		75
(2.95) 		76
(2.99) 		115
(4.53) 		119
(4.69) 		139
(5.47) 		102
(4.02) 		101
(3.98) 		72
(2.83) 		71
(2.8) 		69
(2.72) 		1.074
(42,28)
Sursă: https://en.climate-data.org/europe/czech-republic/trinec/trinec-44574/

Istorie

[modificare | modificare sursă]
Vedere a orașului cu Munții Beskydy Moravia-Silezia în spate
Biserica „Sfântul Albert”

Prima mențiune scrisă a lui Třinec datează din anul 1444, dar satul a fost probabil fondat deja în a doua jumătate a secolului al XIV-lea.[10]

Politic, satul a aparținut inițial Ducatului de Teschen, format în 1290 ca urmare a fragmentării feudale a Poloniei și a fost condus de o ramură locală a dinastiei Piast. În 1327, ducatul a ajuns să fie o feudă a Regatului Boemiei, care după anul 1526 a devenit o parte a monarhiei habsburgice.[10]

În 1770, satul avea o populație de aproximativ 200 de locuitori și era complet agricol.[10]

Zona a fost bogată în zăcăminte de minereu de fier și a avut suficientă energie hidr(aul)ică și o cantitate mare de lemn, acestea fiind principalele motive pentru înființarea unei fierării acolo. Aceasta a început să funcționeze în 1839, devenind cea mai mare din întreaga Silezie a Cieszynului și a devenit un reper major în istoria satului, care s-a reorientat către industrie. După construcția liniei de cale ferată Košice–Bohumín în 1871, orașul s-a dezvoltat rapid.[11]

După revoluțiile din 1848 din Imperiul Austriac, în Silezia austriacă reînființată a fost introdusă o diviziune municipală modernă. Satul, ca municipalitate, a fost adăugat districtului politic și juridic al orașului Cieszyn.

Conform recensămintelor efectuate în perioada 1880–1910, populația municipiului a crescut de la 1.792 în 1880 la 3.849 în 1910, majoritatea fiind vorbitori nativi de limbă poloneză (crescând de la 51,4% în 1880 la 96,6% în 1900 și 96% în 1910), însoțită de o minoritate vorbitoare de limbă germană (cel mult 32,5% în 1880, apoi scăzând la 12,2% în 1900 și până la 24,3% în 1910) și vorbitori de cehă (atingând un vârf în 1890 la 17,4%, apoi scăzând la 6,7% în 1910). În privința religiei, în 1910 majoritatea erau romano-catolici (63,2%), urmați de protestanți (34,5%) și evrei (1,9%).[12]

Satul a fost locuit în mod tradițional și de vlahii din Cieszyn, care vorbeau dialectul silezian din Cieszyn⁠(d).

După Primul Război Mondial, căderea Austro-Ungariei, Războiul Polono-Cehoslovac și divizarea Sileziei Cieszynului în 1920, a devenit parte a Cehoslovaciei. În 1931, Třinec a fost promovat la rangul de oraș.[13]

După Acordul de la München din octombrie 1938, împreună cu regiunea Transolza, a fost anexat de Polonia, devenind parte a comitatului Cieszyn din voievodatul Silezia.[14] Apoi a fost anexat de Germania nazistă la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. După război, a fost restituit Cehoslovaciei.

În 1946, satele Lyžbice⁠(d), Dolní Líštná⁠(d) și Konská au fost unite cu Třinec. În perioada 1956–1977, în Lyžbice a fost construit un mare complex rezidențial, care a devenit cea mai populată parte a orașului Třinec.[15] Ulterior, Lyžbice a devenit un nou centru al orașului, luând locul orașului Staré Město (lit. „orașul vechi”).

Localitățile Guty, Karpentná, Nebory, Oldřichovice, Ropice⁠(d), Tyra și Vendryně⁠(d) au fost alăturate comunei Třinec în 1980. Cu toate acestea, Vendryně a devenit o comună independentă în 1995, iar Ropice în 2000.[16]

În 2018, Třinec a devenit un oraș statutar.[17]

Demografie

[modificare | modificare sursă]
Populația istorică
AnulPop.±%
18697.484—    
18809.811+31.1%
189011.201+14.2%
190013.181+17.7%
191014.187+7.6%
AnulPop.±%
192116.112+13.6%
193019.466+20.8%
195021.610+11.0%
196127.660+28.0%
197036.154+30.7%
AnulPop.±%
198039.750+9.9%
199140.309+1.4%
200138.953−3.4%
201136.263−6.9%
202133.782−6.8%
Sursa: Recensăminte[18][19]

Economie

[modificare | modificare sursă]
Uzinele siderurgice Třinec

Compania siderurgică Třinec este unul dintre cei mai mari angajatori din Cehia. Împreună cu fabricile de producție mai mici din afara orașului Třinec, compania a avut 7.000 de angajați (în 2021).[20]

Cultură

[modificare | modificare sursă]
Biserica evanghelică⁠(d) a orașului
Replică a Bisericii „Corpus Cristi”

Cel mai mare eveniment al anului este Hutnický den („Ziua Metalurgiei”), care găzduiește numeroase spectacole live ale unor trupe și artiști din Cehia și din străinătate. Are loc anual în luna mai, dar nu a fost organizat în anii 2020 și 2021.[21]

Din 1993 până în 2012, aici a avut loc în fiecare an unul dintre cele mai vechi și mai faimoase festivaluri de rock din Cehia, Noc plná hvězd („Noaptea plină de stele”). [22]

Sport

[modificare | modificare sursă]

Orașul este reprezentat de echipa de hochei pe gheață HC Oceláři Třinec⁠(d), care joacă în Extraliga Cehă din 1995 pe care a câștigat-o de patru ori. Oceláři (Oțelarii) joacă meciurile de acasă pe Werk Arena⁠(d), care a fost inaugurată în 2014 și are o capacitate de 5.400 de locuri.[23] Arena a găzduit, de asemenea, echipa Cehiei⁠(d) înGrupa Mondială a Cupei Davis din 2016.

Echipa de fotbal a orașului, FK Třinec⁠(d), joacă în Liga de fotbal Moravia-Silezia (al treilea eșalon de fotbal din Cehia).

Clubul de floorball FBC Třinec⁠(d) joacă în prima ligă feminină⁠(d) din 2023 și în a treia ediție a competiției masculine. Echipa își joacă meciurile de acasă în arena Sports Hall STARS Třinec⁠(d).[24]

În Třinec se află și un club de atletism, fondat în 1951.[25]

Printre alte sporturi cu tradiție în Třinec se numără orientarea, halterele, luptele greco-romane, ciclismul rutier și șahul.[11]

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]

Třinec este sărac în monumente. Principalul obiectiv turistic istoric este Biserica „Sfântul Albert”, construită în anii 1880.[26]

O clădire notabilă este Biserica din lemn „Corpus Cristi” din Guty. Biserica originală din secolul al XVI-lea a fost distrusă de un incendiu provocat în 2017. În 2021, o replică a bisericii fost finalizată în același loc.[27]

În 1969, Uzina Siderurgică Třinec a deschis un muzeu al companiei, care este administrat în comun cu orașul din 1992, fiind muzeul atât al companiei, cât și al orașului.[28]

Persoane notabile

[modificare | modificare sursă]
Sona Pertlova
Krystyna Pyszková

Orașe înfrățite – orașe gemene

[modificare | modificare sursă]

Třinec este înfrățit cu:[29]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română, p. 17 
  2. ^ Districtele administrative ale comunelor cehe cu birou comunal autorizat, accesat în  
  3. ^ Malý lexikon obcí České republiky - 2017, accesat în  
  4. ^ Registr územní identifikace, adres a nemovitostí[*][[Registr územní identifikace, adres a nemovitostí (Czech official system for recording and storing data about territorial identification, addresses and real estates)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  5. ^ a b „Public Census 2021 – basic data”. Public Database (în cehă). Czech Statistical Office. . 
  6. ^ „Analýzy - Ministerstvo vnitra České republiky” (în cehă). mv.gov.cz. Accesat în . 
  7. ^ „Population of Municipalities - as at 1 January 2024” (în engleză). Products. Accesat în . 
  8. ^ „Population Census 2021: Population by selected ethnicity”. Public database. Czech Statistical Office. . 
  9. ^ Mrózek, Robert (). „Nazwy miejscowe dawnego Śląska Cieszyńskiego” [Local names of former Cieszyn Silesia]. Topics in Phraseology (în poloneză). Katowice: University of Silesia in Katowice⁠(d): 177. ISSN 0208-6336. 
  10. ^ a b c „Historie: Nejstarší období” (în cehă). City of Třinec. Accesat în . 
  11. ^ a b „Historie: Ve zkratce” (în cehă). City of Třinec. Accesat în . 
  12. ^ Piątkowski, Kazimierz (). Stosunki narodowościowe w Księstwie Cieszyńskiem (în poloneză). Cieszyn: Macierz Szkolna Księstwa Cieszyńskiego. pp. 265, 284. 
  13. ^ „Historie: 1901–1945” (în cehă). City of Třinec. Accesat în . 
  14. ^ „Ustawa z dnia 27 października 1938 r. o podziale administracyjnym i tymczasowej organizacji administracji na obszarze Ziem Odzyskanych Śląska Cieszyńskiego”. Dziennik Ustaw Śląskich (în poloneză). Katowice. 18/1938, poz. 35. . Accesat în . 
  15. ^ „Historie: 1946–1960” (în cehă). City of Třinec. Accesat în . 
  16. ^ „Současnost” (în cehă). City of Třinec. Accesat în . 
  17. ^ Machálek, Tomáš (). „Třinec slaví, stal se statutárním městem”. Frýdecko-místecký a třinecký deník (în cehă). Deník.cz. Accesat în . 
  18. ^ „Historický lexikon obcí České republiky 1869–2011” (în cehă). Czech Statistical Office. . 
  19. ^ „Population Census 2021: Population by sex”. Public Database. Czech Statistical Office. . 
  20. ^ „Třinecké železárny se ohrazují proti tvrzení o šíření nákazy v průmyslových firmách” (în cehă). eHutník. . Accesat în . 
  21. ^ „Hutnický den” (în cehă). Hutnický den. Accesat în . 
  22. ^ „Rocková Noc plná hvězd po 20 letech skončí. Megakoncertem Nohavici” (în cehă). iDnes. . Accesat în . 
  23. ^ „Základní informace” (în cehă). Werk Arena. Accesat în . 
  24. ^ „Úvod” (în cehă). FBC Intevo Třinec. Accesat în . 
  25. ^ „Třinecký oddíl atletiky slavil sedmdesáté narozeniny” (în cehă). eHutník. . Accesat în . 
  26. ^ „Areál kostela sv. Alberta” (în cehă). National Heritage Institute. Accesat în . 
  27. ^ „Stavba repliky vyhořelého kostela v Gutech se chýlí ke konci. Zbývá doladit interiér” (în cehă). Czech Television⁠(d). . Accesat în . 
  28. ^ „Historie” (în cehă). Museum of Třinec Iron and Steel Works and the City of Třinec. Accesat în . 
  29. ^ „Partnerská města” (în cehă). City of Třinec. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Třinec&oldid=16981283