Szeréna Fáy

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Szeréna Fáy
Fáy Szeréna-Az úttörők.jpg
Date personale
Nume la naștereFrankl Szeréna Modificați la Wikidata
Născută[1] Modificați la Wikidata
Chișineu-Criș, România Modificați la Wikidata
Decedată (68 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Budapesta, Regatul Ungariei Modificați la Wikidata
ÎnmormântatăCimitirul Kerepesi Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Hungary (1915-1918, 1919-1946).svg Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieactriță
profesoară universitară[*] Modificați la Wikidata
Alte premii
Premiul Farkas–Ratkó[*] (1885) Modificați la Wikidata
Prezență online
Szeréna Fáy, interpretând rolul Timéii în adaptarea teatrală a romanului Omul de aur al lui Mór Jókai. Teatrul Național din Budapesta, 3 decembrie 1884.

Szeréna Fáy, Simai Gyuláné, nume la naștere Szeréna Frankl,[2] (n. ,[1] Chișineu-Criș, România – d. ,[1] Budapesta, Regatul Ungariei) a fost o actriță maghiară, profesoară la Academia de Teatru și membru perpetuu al Teatrului Național din Budapesta.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Provenea dintr-o familie evreiască. Prin intervenția scriitorului Mór Jókai și a actriței Róza Laborfalvi (care îi era rudă) a fost admisă la Academia de Teatru din Budapesta la vârsta de 12 ani, unde l-a avut ca profesor pe József Szigeti. După absolvirea studiilor, în 1880, a devenit actriță la Teatrul Național din Budapesta, condus pe atunci de Ede Paulay, iar din 1918 a devenit membru perpetuu. A jucat aproape în întregime numai pe scena Teatrului Național, cu două scurte întreruperi: în 1888 la Volkstheater din Viena și în perioada 1899-1900 la Cluj.

Întrucât la început Mari Jászai și Emilia Márkus obțineau majoritatea rolurilor tragice, ea a început să joace cu mare succes roluri de eroine dramatice. Jocul său era patetic după tradițiile clasice, dar a fost în același timp dinamic și viguros. El a avut succes, de asemenea, în interpretarea rolurilor comice. Începând din 1925 până în 1934 a predat tehnici dramatice și de comedie la Academia de Teatru din Budapesta. I-a instruit pe tinerii actori în tradițiile vechii școli de teatru, având un simț pedagogic excelent. A jucat în mai multe filme.

Mormântul Szerénei Fáy în Cimitirul Kerepesi din Budapesta. Parcela 48/1-1-12. Monument realizat de Ede Margó.

A murit în 1934 și a fost înmormântată în cimitirul Kerepesi din Budapesta. Pe mormântul ei a fost amplasată o statuie realizată de sculptorul Ede Margó, ce reprezintă o figură feminină frumoasă.

Rózsa Ignácz a afirmat că Szeréna Fáy avea un spirit caritabil. Iubea mult animalele de companie și s-a îmbrăcat în doliu atunci când a murit câinele ei preferat.

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • În 1885 a primit Premiul Farkas-Ratko.
  • Pe 24 noiembrie 1921 directorul și artiștii Teatrului Național din Budapesta au sărbătorit aniversarea a 40 de ani de prezență a Szerénei Fáy pe scena Teatrului Național cu spectacolul Árva László király de Ferenc Herczeg.

Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d „Szeréna Fáy”, Internet Movie Database, accesat în  
  2. ^ Fáy Szeréna S.. Magyar Életrajzi Index. Petőfi Irodalmmi Múzeum. Accesat la 20 ianuarie 2016.

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]

  • Csathó Kálmán: Ilyeneknek láttam őket (Bp., 1957);
  • Ignácz Rózsa: Malvolio tanár úr és a többiek (Prospero szigetén, Bp., 1960).
  • Blaha Lujza emlékalbum. Szerk. Porzsolt Kálmán. [Bp.], Blaha Lujza Emlékbizottság, [1927].
  • Magyar asszonyok lexikona. Összeáll., előszóval és történelmi résszel ellátta Bozzay Margit. Bp., 1931. Stephanum ny.
  • Gulyás Pál: Magyar írók élete és munkái. Bp., Magyar Könyvtárosok és Levéltárosok Egyesülete, 1939-2002. 7. kötettől sajtó alá rend. Viczián János.
  • Das geistige Ungarn. Biographisches Lexikon. Hrsg. Oscar von Krücken, Imre Parlagi. Wien-Leipzig, W. Braumüller, 1918.
  • A magyar legújabb kor lexikona. Szerk. Kerkápoly M. Emil. Bp., 1930. Europa ny.
  • Magyar filmlexikon. Szerk. Veress József. Bp., Magyar Nemzeti Filmarchivum, 2005.
  • Magyar Színművészeti Lexikon. Szerk. Erődi Jenő és Kürthy Emil összegyűjtött anyagának felhasználásával... Schöpflin Aladár. [Bp.], Országos Színészegyesület és Nyugdíjintézete, [1929].
  • Színészeti lexikon. Szerk. Németh Antal. Bp., Győző Andor, 1930.
  • A Pallas nagy lexikona, az összes ismeretek enciklopédiája. 1-16 k. (17-18. pótk. Szerk. Bokor József). Bp., Pallas-Révai, 1893-1904.
  • Révai nagy lexikona. Bp., Révai, 1911-.
  • Révai Új Lexikona. Főszerk. Kollega Tarsoly István. Szekszárd, Babits, 1996-.
  • Színház az egész!... Játékos színháztörténeti keleidoszkóp a múlt század színi világából. Összeáll. Füle Péter. [Bp.], Palatinus, 2005.
  • Tolnai új világlexikona. Bp., Tolnai, 1926-1933.
  • Új magyar életrajzi lexikon. Főszerk. Markó László. Bp., Magyar Könyvklub