Stenoză aortică

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Stenoză aortică

In the center an aortic valve with severe stenosis due to rheumatic heart disease. The valve is surrounded by the aorta. The pulmonary trunk is at the lower right. The right coronary artery, cut lengthwise, is at the lower left. The left main coronary artery, also cut lengthwise, is on the right.
SpecialitateCardiac surgery
SimptomeAngină pectorală
Sincopă  Modificați la Wikidata
ComplicațiiHeart failure[1]
TratamentValve replacement surgery, balloon aortic valvuloplasty[1]
Frecvență2% of people over 65 (developed world)[1]
Clasificare și resurse externe
ICD-11  Modificați la Wikidata
DiseasesDB844
MedlinePlus000178
Patient UKStenoză aortică
MeSH IDD001024[2][3]  Modificați la Wikidata

Stenoza aortică (SA) reprezintă îngustarea ieșirii din ventriculul stâng al inimii, ceea ce conduce la probleme. Aceasta poate să apară la nivelul valvei aortice dar și deasupra și sub acest nivel. De obicei, se agravează în timp. Simptomele apar adesea treptat, de multe ori începând cu o capacitate scăzută de a practica exerciții fizice. Dacă SA este însoțită de insuficiență cardiacă, pierderea conștiențeisau durere toracică asociată cu afecțiuni cardiace, efectele sunt mai grave. Pierderea conștienței are loc în mod obișnuit la ridicarea în picioare sau la practicarea de exerciții fizice. Semnele insuficienței cardiace includ dispnee în special poziție întinsă, pe timp de noapte și la practicarea exercițiilor fizice, precum și umflarea picioarelor. Îngroșarea valvei fără îngustare se numește scleroză aortică.[1]

Cauze și diagnostic[modificare | modificare sursă]

Cauzele includ existența valvei aortice bicuspide din naștere și febrei reumatice. O valvă aortică bicuspidă afectează aproximativ unu până la două procente din populație, în timp ce boala reumatismală cardiacă se manifestă cel mai mult în lumea în curs de dezvoltare. Cu toate acestea, o valvă normală se poate întări de-a lungul deceniilor. Factorii de risc sunt similari cu cei ai bolii coronariene și includ fumatul, presiunea ridicată a sângelui, nivelul ridicat al colesterolului, diabetul și apartenența la sexul masculin. Valva aortică are de obicei trei foițe și se află între ventriculul stâng al inimii și aortă. SA conduce de obicei la murmur cardiac. Severitatea sa se poate împărți în ușoară, moderată, severă și foarte severă, pe baza constatărilor ecografiei cardiace.[1]

Tratament[modificare | modificare sursă]

Stenoza aortică este de obicei urmărită prin ecografii repetate. Odată ce s-a agravat, tratamentul implică în principal intervenție chirurgicală de înlocuire a valvei; înlocuirea transcateter a valvei aortice (TAVR) reprezintă o opțiune pentru unele persoane care prezintă risc ridicat în cazul unei intervenții chirurgicale. Valvele pot fi mecanice sau bioprotetice, fiecare având riscuri și beneficii asociate. O altă procedură mai puțin invazivă, valvuloplastia cu balon (VAB), poate avea beneficii, dar acestea se mențin doar câteva luni. Complicațiile cum ar fi insuficiența cardiacă pot fi tratate folosind remediile normale la cei cu SA ușoară până la moderată. La cei cu afecțiune agravată, trebuie evitate o serie de medicamente, inclusiv inhibitorii ECA, nitroglicerinași unele betablocante.[1] Nitroprusidul sau fenilefrina se pot utiliza la pacienții cu insuficiență cardiacă decompensată în funcție de tensiunea arterială.[1][4]

Epidemiologie, prognoză și istoric[modificare | modificare sursă]

Stenoza aortica este cea mai frecventă boală valvulară cardiacă în lumea dezvoltată.[5] Aceasta afectează aproximativ 2% dintre persoanele cu vârsta peste 65 de ani.[1] Ratele estimate nu erau cunoscute în majoritatea țărilor în curs de dezvoltare în 2014.[6] La cei care prezintă simptome, fără remediere, șansele de deces la 5 ani sunt de aproximativ 50% și de aproximativ 90% la 10 ani.[1] Stenoza aortică a fost descrisă pentru prima dată de medicul francez Lazare Rivière în 1663.[7]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d e f g h i Czarny, MJ; Resar, JR (). „Diagnosis and management of valvular aortic stenosis”. Clinical Medicine Insights. Cardiology. 8 (Suppl 1): 15–24. PMID 25368539. 
  2. ^ Disease Ontology, accesat în  
  3. ^ Human Phenotype Ontology release 2018-03-08, accesat în  
  4. ^ Overgaard, CB; Dzavík, V (). „Inotropes and vasopressors: review of physiology and clinical use in cardiovascular disease”. Circulation. 118 (10): 1047–56. PMID 18765387. 
  5. ^ Manning WJ (octombrie 2013). „Asymptomatic aortic stenosis in the elderly: a clinical review”. JAMA. 310 (14): 1490–7. doi:10.1001/jama.2013.279194. PMID 24104373. 
  6. ^ Thaden, JJ; Nkomo, VT; Enriquez-Sarano, M (). „The global burden of aortic stenosis”. Progress in cardiovascular diseases. 56 (6): 565–71. PMID 24838132. 
  7. ^ Leopold JA (august 2012). „Cellular mechanisms of aortic valve calcification”. Circulation: Cardiovascular Interventions. 5 (4): 605–14. doi:10.1161/CIRCINTERVENTIONS.112.971028. PMC 3427002Accesibil gratuit. PMID 22896576. 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  • en Stenoză aortică pe Curlie
  • en Aortic Stenosis in children
  • en Bonow, Robert O.; Brown, Alan S.; Gillam, Linda D.; Kapadia, Samir R.; Kavinsky, Clifford J.; Lindman, Brian R.; Mack, Michael J.; Thourani, Vinod H. (octombrie 2017). „ACC/AATS/AHA/ASE/EACTS/HVS/SCA/SCAI/SCCT/SCMR/STS 2017 Appropriate Use Criteria for the Treatment of Patients With Severe Aortic Stenosis”. Journal of the American College of Cardiology. doi:10.1016/j.jacc.2017.09.018.