Stelian Gruia

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Stelian Gruia
Stelian Gruia.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
Decedat (63 de ani) Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Moldova.svg Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațietraducător Modificați la Wikidata

Stelian Gruia (nume la naștere Stelian Iațentiuc, n. 16 aprilie 1933, Arbore, Suceava - d. 16 octombrie 1996, București) a fost un scriitor și traducător de limbă română și ucraineană de origine ucraineană.

Biografie[modificare | modificare sursă]

S-a născut într-o familie de țărani. A urmat gimnaziul de la Liceul de băieți din Rădăuți, unde a și terminat cursurile gimnaziale. A urmat apoi cursurile Liceului Comercial din Suceava, pe care l-a absolvit în anul 1952. După terminarea liceului s-a înscris la Universitatea București, Facultatea de Filologie, ale cărei cursuri le-a urmat între anii 1952-1955, transferându-se apoi, ca bursier, la Universitatea „Taras Șevcenko” din Kiev, unde a învățat doi ani, unde s-a specializat în slavistică. A lucrat apoi ca lector și profesor de literatură ucraineană la facultatea de limbi slave a Universității din București. [1]

Deoarece în vremea sa scrierile critice sau pamfletare la adresa măsurilor de economic politică internă și externă a țării erau interzise, nuvela sa intitulată Reportaj despre seceriș, care descrie protestele împotriva colectivizării, a fost scoasă din volumul său de colecție.[2]

Lucrarea sa de doctorat a fost consacrată lui Taras Șevcenko, pe baza căreia a scos apoi două cărți, una în limba ucraineană, Moletva i procliat (Rugă și blestem), la Editura "Kriterion", București 1995, și una în limba română, Taras Șevcenko, la Editura "Aritmos", București 2001.[3]

Opera[modificare | modificare sursă]

Volume de nuvele și povestiri[modificare | modificare sursă]

  • 1964 – Roata norocului;
  • 1968 – Sâmbăta morților, Editura Luceafărul;
  • 1973 – Ciobanul și cireșul sălbatic.

Volume de poezie[modificare | modificare sursă]

  • 1958 – Eminescu în versuri ucrainene;
  • 1971 – Străfunduri;
  • 1974 – Dume (antologie de literatură universală), 128 pagini, traducere, cuvânt înainte și note de Stelian Gruia, Editura Univers;
  • 1975 – Balada locului, Poezie ucraineană din România;
  • 1977 – Baladele Arborei;
  • 1979 – Nord, 112 pagini, Editura Albatros;
  • 1991 – Măgărușul năzdrăvan (poezii pentru copii).

Romane[modificare | modificare sursă]

  • 1983 – Calul Negru, 236 pagini, Editura Cartea Românească;
  • 1986 – Un an, o viață, 215 pagini, Editura Cartea Românească;
  • 1995 – Poet pe Golgota Basarabiei (roman închinat lui Grigore Vieru), 188 pagini, Editura Eminescu, ISBN: 973-22-0403-6;
  • 1995 – Prințul Constantin, 410 pagini, Editura Viitorul Românesc, ISBN-10: 9739172172; ISBN-13: 9789739172172.

Derivate din teza de doctorat[modificare | modificare sursă]

  • 1995 – Moletva i procliat (Rugă și blestem), Editura "Kriterion", București
  • 2001 – Taras Șevcenko, Editura "Aritmos", București

Prezent în antologii[modificare | modificare sursă]

Autor de antologii[modificare | modificare sursă]

  • 1993 – volumul Nebănuitul vers al Lunii, o antologie de versuri din lirica universală, în care prezintă poezii ale poeților din 17 țări sovietice.

Editor[modificare | modificare sursă]

  • Ivan Reboșapka: Ukrainska mova - Pidrucinek dlia VIII clasu, 321 pagini, Editura Didactică și Pedagogică, 2000[4]

In memoriam[modificare | modificare sursă]

  • În anul 2006, Bibliotecii Comunale Arbore i-a fost atribuit numele scriitorului Stelian Gruia, născut în comuna Arbore. Biblioteca posedă și o donație de carte făcută de familia scriitorului Stelian Gruia.[5]

Referințe și note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Stelian Gruia la 80 de ani
  2. ^ Olti Ágoston, Gidó Attila: Minoritatea maghiară în perioada comunistă, Cluj-Napoca. Editura Institutului pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale: Kriterion, 2009; ISBN 978-606-92223-8-6; ISBN 978-973-26-0973-6
  3. ^ O nouă abordare a lui Șevcenko
  4. ^ Ukrainska mova - Pidrucinek dlia VIII clasu
  5. ^ Biblioteca Comunală Arbore

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Marian Popa, Dicționar de literatură română contemporană. Ed.II, Ed. Albatros, 1977, p. 256