Stabilopod
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Stabilopodul este o structură de beton cu formă tetraedrică (tetrapod echifacial) folosită în lucrările hidrotehnice. La proiectarea acestuia au participat inginerul Mircea Ulubeanu, dr. inginer Mircea Lateș, cercetători de la ISCH București și proiectanți de la IPTANA. Invenția respectivă a fost brevetată la OSIM (brevetul de invenție nr. 56.171) sub denumirea „bloc din beton pentru apărarea construcțiilor expuse valurilor”.[1][2]
Structuri similare cu stabilopodul sunt:
- Tetrapod - creat în 1950 de Pierre Danel și Paul Anglès d'Auriac în Laboratorul Dauphinois d'Hydraulique (acum Artelia) în Grenoble, Franța;
- Modified Cube - SUA, 1959;
- Stabit - UK, 1961;
- Akmon - Țările de Jos (Olanda), 1962;
- Dolos - Africa de Sud, 1963;
- Seabee - Australia, 1978;
- Accropode - Franța, 1981;
- Hollow Cube - Germania, 1991;
- A-jack - SUA, 1998;
- Xblok - Țările de Jos (Olanda), 2001.
Stabilopozii au fost utilizați atât ca „manta de protecție la acțiunea valurilor” pentru digurile Portului Constanța, cât și pentru lucrări de protecție costieră de-a lungul litoralului românesc.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Mariana Iancu (), Povestea stabilopodului, blocul de beton sub formă de stea, invenția inginerului român Mircea Ulubeanu, adevarul.ro
- ^ „Stabilopodul - o invenție românească pe care nu avem dreptul s-o ignorăm!”, Mangalia News, , accesat în
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- „Stabilopodul – pe urmele unei istorii (I).pdf” (PDF), Ibn.idsi.md, , accesat în