Sari la conținut

Střítež (districtul Frýdek-Místek)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Střítež (districtul Frýdek-Místek)
—  comună  —

Drapel
Drapel		Stemă
Stemă
Map
Střítež (districtul Frýdek-Místek) (Cehia)
Poziția geografică în Cehia
Coordonate: 49°40′45″N 18°34′09″E ({{PAGENAME}}) / 49.679290837211°N 18.569139266483°E49.679290837211; 18.569139266483
Țară Cehia
Regiune Moravia-Silezia
DistrictFrýdek-Místek
District administrativ cu responsabilități extinse[*]​Třinec[*]​
Suprafață[1]
 - Total6,145275 km²
Altitudine365 m.d.m.
Populație (2025)
 - Total1.076 locuitori
Cod poștal739 59[2]
Prezență online
www.obecstritez.cz
GeoNames Modificați la Wikidata
OpenStreetMap relation Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Střítež (în cehă Střítež, în poloneză Trzycież, în germană Trzytiesch) este o comună și un sat în districtul Frýdek-Místek din regiunea Moravia-Silezia din Cehia. Are o populație de aproximativ 1.100 de locuitori. Comuna are o minoritate poloneză semnificativă (14,4% din populația totală).[3]

Principalul obiectiv turistic din Střítež este Biserica „Sfântul Mihail Arhanghelul”.[4]

Etimologie

[modificare | modificare sursă]

Originile numelui sunt îndoielnice. Dacă numele original al satului a fost Trzeciesz, ar fi putut avea origine patronimică, derivată din numele personal Trzeciech. Scrierea cehă poate fi legată de denumirile locale comune Střítež, care semnifică locuri umede vegetate cu Scirpus⁠(d) (papură). După A. Bańkowski, numele este derivat din limba poloneză veche, czrzecież, care este echivalent cu forma în limba cehă veche care are sensul mai degrabă de „a tăia” decât de trestie (în poloneză: trzcina).[5]

Geografie

[modificare | modificare sursă]

Střítež se află la aproximativ 14 kilometri (9 mi) est de Frýdek-Místek și la 23 kilometri (14 mi) sud-est de Ostrava. Se află la poalele dealurilor Podbeskydy (în cehă: Podbeskydská pahorkatina), în regiunea istorică Silezia Cieszynului. Pârâul Ropičanka⁠(d) curge prin teritoriul comunei.[6]

Istorie

[modificare | modificare sursă]
Biserica „Sfântul Mihail Arhanghelul”

Fondarea satului a făcut parte dintr-o campanie de colonizare mai amplă care a avut loc la sfârșitul secolului al XIII-lea pe teritoriul a ceea ce va fi cunoscut mai târziu ca Silezia Superioară. Prima mențiune scrisă a orașului Střítež se găsește într-un document latin al Diecezei catolice de Wrocław, numit Liber fundationis episcopatus Vratislaviensis, din jurul anului 1305, sub numele de Trezhes.[7][4]

Politic, satul a aparținut inițial Ducatului de Teschen, format în 1290 ca urmare a fragmentării feudale a Poloniei și a fost condus de o ramură locală a dinastiei Piast. În 1327, ducatul a ajuns să fie o feudă a Regatului Boemiei, care după anul 1526 a devenit o parte a monarhiei habsburgice.[4]

Satul Střítež a devenit reședința unei parohii catolice, menționat într-un registru de plăți din 1447 printre alte 50 de parohii ale diaconiei din Teschen, sub numele de Stzreczicz.[8]

După anii 1540, Reforma Protestantă a predominat în Ducatul de Teschen, iar o biserică catolică locală a fost preluată de luterani. A fost preluată (ca una dintre cele cca. cincizeci de clădiri din regiune) de către o comisie specială și returnată Bisericii Romano-Catolice la 25 martie 1654.[9]

După Revoluțiile din 1848 din Imperiul Austriac, au fost introduse diviziunile municipale moderne în Silezia austriacă reînființată. Satul, ca municipalitate (comună), a fost subscris districtului politic și juridic Cieszyn.[4]

Potrivit recensămintelor efectuate în perioada 1880–1910, populația comunei a crescut de la 582 în 1880 la 614 în 1910, majoritatea fiind vorbitori nativi de limba poloneză (între 92,9% și 96,6%), însoțiți de o minoritate vorbitoare de limbă germană (cel mult 39 sau 6,6% în 1900) și vorbitoare de limbă cehă (cel mult 7 sau 1,2% în 1890). În ceea ce privește religia, în 1910 majoritatea erau romano-catolici (54,7%), urmați de protestanți (43,5%) și evrei (11% sau 1,8%).[10]

După Primul Război Mondial, Războiul Polono-Cehoslovac și divizarea Sileziei Cieszynului în 1920, comuna a devenit parte a Cehoslovaciei. În urma Acordului de la München, în octombrie 1938, împreună cu regiunea Transolza, a fost anexată de Polonia, fiind alăturată administrativ comitatului Cieszyn din Voievodatul Silezia.[11] Apoi comuna a fost anexată de Germania nazistă la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. După acest război, a fost restituită Cehoslovaciei.

Demografie

[modificare | modificare sursă]

Minoritatea poloneză reprezintă 14,4% din populația totală.[3]

Populația istorică
AnulPop.±%
1869673—    
1880582−13.5%
1890602+3.4%
1900594−1.3%
1910614+3.4%
AnulPop.±%
1921615+0.2%
1930653+6.2%
1950655+0.3%
1961787+20.2%
1970839+6.6%
AnulPop.±%
1980911+8.6%
1991984+8.0%
2001996+1.2%
2011981−1.5%
2021996+1.5%
Sursa: Recensăminte[12][13]

Transporturi

[modificare | modificare sursă]

Drumul I/68 (parte a drumului european E75), care leagă autostrada D48 de granița ceho-slovacă din Mosty u Jablunkova⁠(d), trece prin comună.

Obiective turistice

[modificare | modificare sursă]

Principalul obiectiv turistic din Střítež este Biserica „Sfântul Arhanghel Mihail”. A fost construită în anul 1806, când a înlocuit o biserică veche din lemn distrusă de un incendiu.[4]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Malý lexikon obcí České republiky - 2017, accesat în  
  2. ^ Registr územní identifikace, adres a nemovitostí[*][[Registr územní identifikace, adres a nemovitostí (Czech official system for recording and storing data about territorial identification, addresses and real estates)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor);
  3. ^ a b „Population Census 2021: Population by selected ethnicity”. Public database. Czech Statistical Office. . 
  4. ^ a b c d e „Historie obce Střítež” (în cehă). Obec Střítež. Accesat în . 
  5. ^ Mrózek, Robert (). Nazwy miejscowe dawnego Śląska Cieszyńskiego [Local names of former Cieszyn Silesia] (în poloneză). Katowice: University of Silesia in Katowice⁠(d). p. 177. 
  6. ^ Lexicon geografic al Cehoslovaciei. Cursuri de apă și lacuri de acumulare (Vladimír Vlček. Zeměpisný lexikon ČSR. Vodní toky a nádrže). Praga: Academia, 1984. 316 p. P. 234.
  7. ^ Panic, Idzi (). Śląsk Cieszyński w średniowieczu (do 1528) [Cieszyn Silesia in Middle Ages (until 1528)] (PDF) (în poloneză). Cieszyn: Starostwo Powiatowe w Cieszynie. pp. 297–299. ISBN 978-83-935147-8-6. 
  8. ^ „Registrum denarii sancti Petri in archidiaconatu Opoliensi sub anno domini MCCCCXLVII per dominum Nicolaum Wolff decretorum doctorem, archidiaconum Opoliensem, ex commissione reverendi in Christo patris ac domini Conradi episcopi Wratislaviensis, sedis apostolice collectoris, collecti”. Zeitschrift des Vereins für Geschichte und Alterthum Schlesiens (în germană). Breslau: H. Markgraf. 27: 361–372. . Accesat în . 
  9. ^ Broda, Jan (). „Materiały do dziejów Kościoła ewangelickiego w Księstwie Cieszyńskim i Państwie Pszczyńskim w XVI i XVII wieku”. Z historii Kościoła ewangelickiego na Śląsku Cieszyńskim (în poloneză). Katowice: Dom Wydawniczy i Księgarski „Didache“. pp. 259–260. ISBN 83-85572-00-7. 
  10. ^ Piątkowski, Kazimierz (). Stosunki narodowościowe w Księstwie Cieszyńskiem (în poloneză). Cieszyn: Macierz Szkolna Księstwa Cieszyńskiego. pp. 265, 284. 
  11. ^ „Ustawa z dnia 27 października 1938 r. o podziale administracyjnym i tymczasowej organizacji administracji na obszarze Ziem Odzyskanych Śląska Cieszyńskiego”. Dziennik Ustaw Śląskich (în poloneză). Katowice. 18/1938, poz. 35. . Accesat în . 
  12. ^ „Historický lexikon obcí České republiky 1869–2011” (în cehă). Czech Statistical Office. . 
  13. ^ „Population Census 2021: Population by sex”. Public Database. Czech Statistical Office. . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Střítež_(districtul_Frýdek-Místek)&oldid=16968538