Skourta

Coordonate: 38°12′47″N 23°33′09″E ({{PAGENAME}}) / 38.2131°N 23.5526°E
Scurta
Skurta Boiotias Σκούρτα Βοιωτίας
— Oraș —
Scurta (Grecia) Poziția geografică în Grecia

Țară	Grecia
Administrație descentralizată[*]	Tesalia-Grecia centrală[*]
Periferie[*]	Grecia Centrală
Prefectură[*]	Beoția
Comună[*]	Dimos Tanagras[*]

Altitudine	540 m.d.m.

Populație (2011)
- Total	771 locuitori

Prezență online

Modifică date / text

Skourta, pronunțat scurta, se poate referi la două toponime din Grecia:

Satul (grecește Σκούρτα Βοιωτίας - „Skourta Boiotias” - „Scurta Beotiană”), în prefectura Boeotia;
Regiunea păduroasă Σκορτὰ, Σκορδὰ sau Σκοδρὰ Αρκαδίας - „Skorta Arkadias” - „Scurta Arcadiană”) din Peloponez, citată în cronica lui Pseudo-Doroteu din Monemvasia.^[1]

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Toponimul Skourta poate proveni fie din grecește (Σκοδρὰ: „burghiu”), fie din slava meridională (шкодра: „umbroasă”, „întunecată”), fie din noțiunea de „scurtătură" în relație cu transhumanța Vlahilor din Grecia.^[2]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Listă de orașe din Grecia

Note[modificare | modificare sursă]

^ Antoine Bon, La Morée franque, ed. De Boccard, Paris 1969, pag. 363-365.
^ În Skorta din Peloponez există sate precum Vlacho- Rafti pe râul Alfeos sau Vlacho-Kerasia la izvoarele râului Eurotas din Arcadia; „Skorta Arkadias” - „Scurta Arcadiană” figurează pe harta germană [1] iar transhumanța Vlahilor din Grecia este evocată de Stelian Brezeanu în Romanitatea orientală în Evul Mediu: de la cetățenii romani la națiunea medievală, ed. All Educațional, București 1999, pp. 40, 56 ; de Valentin Băluțoiu, Istoria Românilor din Sudul Dunării, ed. Didactică și Pedagogică, București 2012, p.29, ISBN: 978-973-30-3240-3, de Remus-Mihai Feraru în articolul său Vlahii din Peninsula Balcanică în lumina izvoarelor literare bizantine în : Quaestiones Romanicae, pp. 44-56 - [2]; de Neagu Djuvara în O scurtă istorie a Românilor povestită celor tineri, ed. Humanitas, București 2002 (498), p.29 - [3]-diap. 14 ; și de Asterios Koukoudis, The Vlachs : Metropolis and Diaspora, éd. Zitros, Thessaloniki 2003, ISBN: 9789607760869. Vezi și: Fr. Miklosich, Über die Wanderungen der Rumänen, Viena 1879.

Acest articol despre o zonă sau o localitate din Grecia este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea sa !

[1] Antoine Bon, La Morée franque, ed. De Boccard, Paris 1969, pag. 363-365.

[2] În Skorta din Peloponez există sate precum Vlacho- Rafti pe râul Alfeos sau Vlacho-Kerasia la izvoarele râului Eurotas din Arcadia; „Skorta Arkadias” - „Scurta Arcadiană” figurează pe harta germană [1] iar transhumanța Vlahilor din Grecia este evocată de Stelian Brezeanu în Romanitatea orientală în Evul Mediu: de la cetățenii romani la națiunea medievală, ed. All Educațional, București 1999, pp. 40, 56 ; de Valentin Băluțoiu, Istoria Românilor din Sudul Dunării, ed. Didactică și Pedagogică, București 2012, p.29, ISBN: 978-973-30-3240-3, de Remus-Mihai Feraru în articolul său Vlahii din Peninsula Balcanică în lumina izvoarelor literare bizantine în : Quaestiones Romanicae, pp. 44-56 - [2]; de Neagu Djuvara în O scurtă istorie a Românilor povestită celor tineri, ed. Humanitas, București 2002 (498), p.29 - [3]-diap. 14 ; și de Asterios Koukoudis, The Vlachs : Metropolis and Diaspora, éd. Zitros, Thessaloniki 2003, ISBN: 9789607760869. Vezi și: Fr. Miklosich, Über die Wanderungen der Rumänen, Viena 1879.

[1]

[2]