Sitka, Alaska

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Orașul și comitatul Sitka
Sheet’ká -- Shee At'iká
City and Borough of Sitka
—  oraș[*] și oraș-comitat consolidat[*]  —
Sitka
Sitka
Orașul și comitatul Sitka se află în Alaska
Orașul și comitatul Sitka
Orașul și comitatul Sitka
Orașul și comitatul Sitka (Alaska)
Poziția geografică
Coordonate: 57°3′5.62″N 135°20′19.11″V / 57.0515611°N 135.3386417°V57°3′5.62″N 135°20′19.11″V / 57.0515611°N 135.3386417°V

ȚarăStatele Unite ale Americii
StatAlaska Alaska
ComitatSitka, Alaska
Fondat1799
Încorporat2 decembrie 1971

Guvernare
 - TipConsiliu Municipal
 - PrimarCheryl Westover

Suprafață[3]
 - Total12.461,8 km²
Altitudinem.d.m.

Populație (2006)[1]
 - Total8.986 locuitori
 - Densitate1,21 loc./km²

Fus orarAlaska (- 9)
 - Ora de vară (DST)EDT (- 8)
Cod poștal99835
Prefix telefonic907

Localități înfrățite
 - NemuroJaponia

Prezență online
http://www.cityofsitka.com www.cityofsitka.com
GeoNames Modificați la Wikidata
Facebook Places Modificați la Wikidata

Plasare în statul  Alaska
Plasare în statul Alaska Alaska

Orașul și Comitatul Sitka, conform originalului, City and Borough of Sitka este un comitat (borough în engleză) unificat, care se găsește în partea nord-vestică a Insulei Branof din Arhipelagul Alexander din Oceanul Pacific (parte a Alaska Panhandle), din statul Alaska al Statelor Unite ale Americii. Cu o populație estimată la 8.986 în 2005,[1] Sitka este al patrulea oraș al statului Alaska și cel mai mare oraș din Statele Unite după suprafața ocupată.

Numele Sitka (derivat din Sheet’ká, o contractare a unui nume din limba Tlingit, Shee At'iká) semnifică "Oamenii din afara locului Shee," Sheet’-ká X'áat'l (adesea simplificat ca Shee) fiind numele din Tlingit pentru Insula Baranof. Uneori localitatea este numită "Sitka-by-the-Sea."

Istoric[modificare | modificare sursă]

Gajaa Héen (Vechiul Sitka), circa 1827. Noua palisadă în vârful "Castle Hill" (Noow Tlein) care înconjura reședința guvernatorului rus avea trei turnuri de pază, dotate cu 32 de tunuri, pentru apărare în cazul atacurilor populației Tlingit.
Novo-Arhanghelsk, 1805
Sigiliul tribului Sitka
Catedrala ruso-ortodoxă a Arhanghelului Mihail din Sitka

Exploratorii ruși s-au așezat în zona orașului Sitka în 1799. Au construit aici un fort pe care l-au numit „Arhanghelul Mihail” (rusă форт Архангела Михаила, Fort Arhanghela Mihaila). Primul guvernator al Americii Ruse, Alexadr Baranov, a sosit aici ca manager al Companiei ruso-americane, o companie de comerț colonial împuternicită de țarul Pavel I. În iunie 1802, războinicii tlingit au distrus așezarea originală, ucigând pe mulți dintre ruși, doar puțini dintre aceștia din urmă reușind să se salveze.[4]:37–39 Baranov a fost obligat să plătească o sumă de 10.000 ruble ca răscumpărare pentru reîntoarcerea în siguranță a coloniștilor ruși.[5]

Baranov s-a reîntors în Sitka în august 1804 cu o forță navală formată din patru corăbii, în frunte cu Neva, comandată de Iuri Lisianski. Rușii au bombardat pe 20 august fortificațiile războinicilor tlingit, dar nu au reușit să provoace distrugeri importante. Asaltul terestru al rușilor a fost respins, dar bombardamentele navale au continuat. După încă două zile de bombardament, războinicii Tlingit au cerut armistițiul, iar pe 26 august au părăsit fortul.[4]:44–49

După victoria lor din Bătălia de la Sitka, rușii au înființat așezarea " Novo-Arhanghelsk ", numită după orașul Arhanghelsk. Această așezare permanentă a devenit cel mai mare oraș al regiunii. Tribul Tlingit au înființat un nou fort pe malul Strâmtorii Peril, prin care au dorit să forțeze un embargou asupra coloniei rușilor. În 1808, într-o perioadă în care Baranov era încă guvernator, Sitka a devenit capitala Americii Ruse.

Episcopul Inochentie a sosit în Sitka după 1840. El era recunoscut pentru interesul pe care îl arăta învățământului, iar casa lui, care a fost folosită și ca școală, a fost restaurată ca parte a Sitka National Historical Park.

Prima Catedrală a Arhanghelului Mihail a fost ridicată în Sitka în 1848 și a devenit scaunului episcopului ortodox rus al Kamciatkăi, Insulelor Kurilel și Aleutine și a Alaskăi. Acest lăcaș de cult a fost distrus de un incendiu în 1966. Catedrala a fost reconstruită respectând planurile originale.


Pentru Compania ruso-americană au lucrat, în afară de ruși, și suedezi, finlandezi și alți credincioși luterani,[6] care au format la un moment dat o congregație luterană. Biserica luterană din Sitka a fost construită în 1840 și a fost prima biserică protestantă de pe malul Pacificului. După trecerea teritoriului sub controlul american ca urmare a achiziționării acestuia de către SUA în 1867, influența altor religii protestante a crescut, iar Biserica episcopală Saint-Peter's-by-the-Sea Episcopal Church a fost consacrată în 1900 cu rangul de „Catedrală a Alaskăi”.[7]

Geografie[modificare | modificare sursă]

Muntele Edgecumbe este un stratovulcan adormit de circa 975 m altitudine, care se găsește pe insula Kruzof, poate fi văzut relativ clar într-o zi senină privind din Sitka.

Zonele învecinate[modificare | modificare sursă]

Zone protejate național[modificare | modificare sursă]


Demografie[modificare | modificare sursă]

Populația localității Sitka[8]
Anul recensământului Populație
1900 1.100
1920 1.200
1930 1.100
1940 2.000
1950 2.000
1960 3.200
1970 3.400
1980 7.800
1990 8.600
2000 8.835

Transporturi[modificare | modificare sursă]

Educație[modificare | modificare sursă]

Colegii universitare și universități[modificare | modificare sursă]

Școli[modificare | modificare sursă]

Altele[modificare | modificare sursă]

Institutul Alaska State Trooper Academy, instituția de învățământ militar care pregătește toți membrii poliției statului Alaska, Alaska State Troopers (echivalentul polițiștilor din orașe combinat cu cel al șerifilor comitatelor din restul Statelor Unite), se găsește în Sitka.

Atracții turistice[modificare | modificare sursă]

Printre multele atracții turistice se pot menționa.

Flora și fauna din Sitka, precum și din împrejurimile municipalității sunt foarte cunoscute printre iubitorii naturii. Călătoriile, croazierele și ascensiunile zilnice cu ghizi locali sunt printre cele mai solicitate activități turistice ale locului. Excursiile zilnice efectuate cu hidro-avioane sunt foarte solicitate datorită frumuseților copleșitoare ale naturii care se relevă prin zborul la joasă altitudine.

Rezidenți notabili[modificare | modificare sursă]

Orașe înfrățite[modificare | modificare sursă]

[9]

Diverse[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b „Estimates of the Population for All Incorporated Places in Alaska” (CSV). 2005 Population Estimates. U.S. Census Bureau, Population Division. . Accesat în . 
  2. ^ 2016 U.S. Gazetteer Files 
  3. ^ Recensământul Statelor Unite ale Americii din 2010, accesat în  
  4. ^ a b Khlebnikov, K.T., 1973, Baranov, Chief Manager of the Russian Colonies in America, Kingston: The Limestone Press, ISBN: 0919642500
  5. ^ Chevigny, Hector (). Lord of Alaska: Baranov and the Russian adventure. Cornell University: Viking Press. p. 320. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Sitka Lutheran Church Arhivat în , la Wayback Machine.
  7. ^ „NRHP nomination for St. Peter's Church”. National Park Service. Accesat în . 
  8. ^ Populstat:United States of America: Alaska: historical demographical data of the urban centers
  9. ^ Alaska sister cities index

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Andrews, C.L. (). The Story of Alaska. The Caxton Printers, Ltd., Caldwell, OH. 
  • Fedorova, Svetlana G., trans. & ed. by Richard A. Pierce and Alton S. Donnelly (). The Russian Population in Alaska and California: Late 18th Century - 1867. Limestone Press, Kingston, Ontario. ISBN 0-919642-53-5. 
  • Hope, Herb (2000) "The Kiks.ádi Survival March of 1804." In: Will the Time Ever Come? A Tlingit Source Book, ed. by Andrew Hope III and Thomas F. Thornton, pp. 48–79. Fairbanks, Alaska: Alaska Native Knowledge Network.
  • Naske, Claus-M and Herman E. Slotnick (). Alaska: A History of the 49th State. University of Oklahoma Press, Norman, OK. ISBN 0-8061-2099-1. 
  • Nordlander, David J. (). For God & Tsar: A Brief History of Russian America 1741 - 1867. Alaska Natural History Association, Anchorage, AK. ISBN 0-930931-15-7. 
  • Wharton, David (). They Don't Speak Russian in Sitka: A New Look at the History of Southern Alaska. Markgraf Publications Group, Menlo Park, CA. ISBN 0-944109-08-X. 
  • Wilber, Glenn (). The Sitka Story: Crown Jewel of Baranof Island. "Land of Destiny"—Alaska Publications, Sitka, AK. 
  • Tlingit

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Sitka


Flag of Alaska.svg Subiecte statul Alaska --- Oameni din Alaska --- Statele Unite ale Americii Flag of the United States.svg

Așezări  • Capitala  • Climă  • Cultură  • Demografie  • Economie  • Educație  •
 • Faună  • Floră  • Geografie  • Guvernatori  • Istorie  • Orașe  • Politică  • Reprezentativi  •
 • Sănătate  • Senatori  • Sigiliu  • Sport  • Steag  • Stemă  • Subdiviziuni  • Stat / Teritoriu  • Turism  • •
 • • Cioturi  • • Boroughs  • • Formate  • • Imagini  • • Liste  • • Portal  • •