Sinteză totală

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sari la navigare Sari la căutare

Sinteza totală reprezintă sinteza chimică completă a unei molecule complexe (de obicei a unui produs natural) din precursori disponibili din punct de vedere comercial.[1][2][3]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Friedrich Wöhler a descoperit în anul 1828 faptul că ureea poate fi obținută plecând de la precursori anorganici. Aceasta a fost o descoperire importantă în chimie, fiind primul exemplu de sinteză al unui compus organic despre care se știa anterior că poate fi izolat doar din surse biologe, fiind un subprodus al proceselor metabolice.[1] Wöhler a obținut ureea tratând cianatul de argint cu clorură de amoniu, o sinteză simplă reprezentată de o reacție elementară:

AgNCO + NH4Cl → (NH2)2CO + AgCl

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b K. C. Nicolaou; D. Vourloumis; N. Winssinger and P. S. Baran (). „The Art and Science of Total Synthesis at the Dawn of the Twenty-First Century” (reprint). Angewandte Chemie International Edition. 39 (1): 44–122. doi:10.1002/(SICI)1521-3773(20000103)39:1<44::AID-ANIE44>3.0.CO;2-L. PMID 10649349. 
  2. ^ Nicolaou, K. C. & Sorensen, E. J. 1996, Classics in Total Synthesis: Targets, Strategies, Methods, New York:John Wiley & Sons, ISBN: 978-3-527-29231-8
  3. ^ Nicolaou, K. C. & Snyder, S. A., 2003, Classics in Total Synthesis II: More Targets, Strategies, Methods, New York:John Wiley & Sons, ISBN: 978-3-527-30684-8

Vezi și[modificare | modificare sursă]