Sindroamele Ehlers-Danlos
| Sindroamele Ehlers-Danlos | |
| Specialitate | genetică medicală |
|---|---|
| Simptome | skin hyperelasticity[*][1] joint hypermobility[*][2] |
| Cauze | mutație genetică |
| Metodă de diagnostic | Beighton scale[*] testare genetică[*] skin biopsy[*] |
| Clasificare și resurse externe | |
| ICD-9-CM | 756.83[3] |
| DiseasesDB | 4131 |
| MedlinePlus | 001468 |
| Patient UK | Sindroamele Ehlers-Danlos |
| MeSH ID | D004535[3] |
| Modifică date / text | |
Sindroamele Ehlers-Danlos ( SED ) sunt un grup de afecțiuni genetice rare ale țesutului conjunctiv.[4] Simptomele pot include articulații laxe, dureri articulare, piele catifelată și elastică și formarea anormală a cicatricilor.[4] Acestea pot fi observate la naștere sau în copilăria timpurie.[5] Complicațiile pot include disecție de aortă, luxații articulare, scolioză, durere cronică sau osteoartrită incipientă.[4][6]
SED apare din cauza variațiilor a peste 19 gene diferite prezente la naștere.[4] Gena specifică afectată determină tipul de SED.[4] Unele cazuri rezultă dintr-o nouă variație care apare în timpul dezvoltării timpurii, în timp ce altele sunt moștenite într-o manieră autosomal dominantă sau recesivă.[4] De obicei, aceste variații duc la defecte în structura sau procesarea proteinei colagen.[4] Diagnosticul se bazează adesea pe simptome și este confirmat prin teste genetice sau biopsie cutanată.[6] Cu toate acestea, este posibil ca inițial oamenii să fie diagnosticați greșit cu hipocondrie, depresie sau sindrom de oboseală cronică.[6]
Nu există niciun leac cunoscut.[7] Tratamentul este de susținere prin natura sa.[6] Kinetoterapia și ortezarea pot ajuta la întărirea mușchilor și la susținerea articulațiilor.[6] În timp ce unele forme de SED duc la o speranță de viață normală, cele care afectează vasele de sânge scad, în general, speranța de viață.[7]
SED afectează cel puțin una din 5.000 de persoane la nivel global.[4] Prognosticul depinde de afecțiunea specifică.[6] Mobilitatea excesivă a fost descrisă pentru prima dată de Hipocrate în anul 400 î.Hr.[8] Sindroamele sunt numite după doi medici, Edvard Ehlers din Danemarca și Henri-Alexandre Danlos din Franța, care le-au descris la începutul secolului al XX-lea.[9]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ https://www.ehlers-danlos.org/information/the-skin-in-hypermobile-ehlers-danlos-syndrome/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ↑ https://www.nhs.uk/conditions/ehlers-danlos-syndromes/. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 „Sindroamele Ehlers-Danlos” (în engleză). Disease Ontology[*]. . Wikidata Q5282129. Arhivat din original la
|archive-url=necesită|archive-date=(ajutor). Accesat în . - 1 2 3 4 5 6 7 8 „Ehlers–Danlos syndrome”. Genetics Home Reference. Arhivat din original la . Accesat în .
- ↑ Anderson, Bryan E. (). The Netter Collection of Medical Illustrations - Integumentary System E-Book (ed. 2). Elsevier Health Sciences. p. 235. ISBN 978-1455726646.
- 1 2 3 4 5 6 Advances in Neonatal Care. 5: 301–14. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - 1 2 Ferri, Fred F. (). Ferri's Netter Patient Advisor. Elsevier Health Sciences. p. 939. ISBN 9780323393249.
- ↑ Beighton, Peter H.; Grahame, Rodney; Bird, Howard A. (). Hypermobility of Joints. Springer. p. 1. ISBN 9781848820852.
- ↑ The Journal of Investigative Dermatology. 132: E6–11. Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor)