Silvian Iosifescu

Silvian Iosifescu
Date personale
Nume la naștere	Sylvain Iosifescu. A folosit pseudonimele Sorin Irimie și Monica Șerbănescu
Născut	21 ianuarie 1917 București, România
Decedat	mai 2006 (89 de ani) București, România
Părinți	Tonya și Pincu Iosifescu
Naționalitate	română
Cetățenie	România
Etnie	evreiască
Ocupație	critic literar[*]​
Activitate
Partid politic	Partidul Comunist din România
Alma mater	Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București
Profesie	critic literar, pedagog și traducător, profesor, politician

Silvian Iosifescu (21 ianuarie 1917, București - mai 2006, București) a fost un critic literar, pedagog și traducător român, profesor de literatură română la Facultatea de Litere a Universității din București. A fost șeful catedrei de teorie literară. Iosifescu s-a născut într-o familie de evrei sefarzi. S-a alăturat partidului comunist încă din ilegalitate. A colaborat la publicația antifascistă Cuvântul liber. A contribuit în mod deosebit la edițiile critice din timpul regimului comunist ale operelor lui Ion Luca Caragiale, a scris studii despre creația acestui scriitor clasic („Dimensiuni caragialiene”, „Momentul Caragiale”, 1963) și i-a tradus în franceză unele scrieri. Iosifescu a mai comentat ediții din scrierile lui Grigore Alexandrescu și Liviu Rebreanu, ale unor traduceri în română ale lui Voltaire, George Bernard Shaw ș.a., antologii din proza umoristică română și franceză.

Intelectual veritabil, erudit, în ultimele decenii ale activității sale, în împrejurările relativei liberalizări (oscilante) a politicii culturale a regimului comunist, Iosifescu a putut să se elibereze din cadrul îngust al concepției realismului socialist și să publice lucrări de valoare în domeniul teoriei literare, ca de pildă „În jurul romanului” (1961), „Literatura de frontieră” (1969), „Construcție și literatură” (1970), „Configurație și rezonanțe; un itinerariu teoretic” ( 1973), „Mobilitatea privirii despre perspectiva narativă în proza secolului al XX-lea”.

Iosifescu dat o atenție deosebită literaturii aflate la frontiera cu filosofia și psihologia (ex eseurile, aforismele, moralistica, confesiunile), cu știința (literatura științifico-fantastică) și cu istoria (romanul istoric, memorialistica, biografia romanțată, notele de călătorie etc). A tradus din franceză și engleză cărți de Robert Graves, Erskine Caldwell, Romain Rolland și alții. A murit la vârsta de 89 ani după o boală cu evoluție îndelungată.

Bibliografie

• Silvian Iosifescu, Oameni și cărți, București, Editura de Stat, 1946;
• Silvian Iosifescu, Alexandru Vlahuță, București, Scrisul Liber, 1949;
• Silvian Iosifescu, Vasile Cârlova și Grigore Alecsandrescu, București, Scrisul Liber, 1949;
• Silvian Iosifescu, Caragiale, București, Editura pentru literatură și artă a Uniunii Scriitorilor din R.P.R., 1951;
• Silvian Iosifescu, Oameni deosebiți, București, Editura de Stat pentru literatură și artă, 1954;
• Silvian Iosifescu, Probleme și opere contemporane, București, Editura de Stat pentru literatură și artă, 1954;
• Silvian Iosifescu, Eroi și conflicte în dramaturgia noastră actuală, București, Editura de Stat pentru literatură și artă, 1955;
• Silvian Iosifescu, Furtună în cancelarie, București, Editura de Stat pentru literatură și artă, 1956;
• Silvian Iosifescu, Romantismul eroului revoluționar, București, Editura de Stat pentru literatură și artă, 1956;
• Silvian Iosifescu, Drumuri literare, București, Editura de Stat pentru literatură și artă, 1957;

Mircea Martin, Silvian Iosifescu sau despre „mobilitatea privirii” [1]

 Acest articol biografic despre un profesor universitar român este un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui!