Shraman
 | Acest articol sau secțiune are mai multe probleme. Puteți să contribuiți la rezolvarea lor sau să le comentați pe pagina de discuție. Pentru ajutor, consultați pagina de îndrumări.
Nu ștergeți etichetele înainte de rezolvarea problemelor. |
Shraman (în sanscrită श्रमण, transliterat: Śramaṇa) este un termen care desemnează o tradiție spirituală și filosofică ascetică din India antică, caracterizată prin renunțarea la viața lumească și urmarea unui stil de viață dedicat practicilor de autocontrol, meditație și căutarea eliberării spirituale (moksha).[1]
Origini și semnificație
[modificare | modificare sursă]Cuvântul „shraman” provine din rădăcina sanscrită śram- care înseamnă „a depune efort”, „a se strădui”. Termenul desemnează o persoană care se angajează în eforturi spirituale intense, renunțând la bunurile materiale și la viața obișnuită, pentru a atinge iluminarea(d). Tradiția shramană s-a dezvoltat în paralel cu religiile vedice, uneori în opoziție cu acestea, punând accentul pe experiența directă, non-ritualism și etica strictă.
Rolul în jainism
[modificare | modificare sursă]Jainismul este una dintre principalele tradiții shramanice. Fondatorul său istoric, Mahavira (circa secolul al VI-lea î.Hr.), este considerat un mare shraman și este adesea denumit Shraman Bhagwan Mahavira. Practicanții jainismului care urmează calea renunțării, cunoscuți ca shramani (călugărițe) și shraman (călugări), respectă cu strictețe principii precum non-violența (ahimsa(d)), adevărul (satya(d)), neposedarea (aparigraha(d)) și autocontrolul.
Shramanii jaini duc o viață ascetică, dedicată meditației, postului și unei discipline riguroase, considerând că acestea sunt mijloace esențiale pentru purificarea sufletului și atingerea eliberării spirituale.
Caracteristici generale
[modificare | modificare sursă]- Renunțare: Shramanii renunță la posesiuni materiale, legături familiale și conforturi lumești.
- Ascetism: practici severe de autocontrol fizic și mental.
- Non-violență: principiul ahimsa este fundamental, mai ales în jainism.
- Non-ritualism: Spre deosebire de tradițiile vedice, shramanii evită ritualurile elaborate și se concentrează pe meditație și auto-purificare.
- Căutarea eliberării: Scopul final este moksha, eliberarea sufletului de ciclul nașterilor și morților.
Relația cu alte tradiții śramaṇice
[modificare | modificare sursă]Alături de jainism, budismul și alte școli filosofice și religioase din India antică sunt considerate parte a tradiției śramaṇică, toate având în comun căutarea spirituală independentă de autoritatea vedică.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Shraman Foundation” (în engleză). Shraman Foundation. Accesat în .