Shaul Carmel
| Shaul Carmel | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Saul Croitoru  |
| Născut | Ștefănești, Botoșani, România |
| Decedat | (73 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | poet scriitor traducător |
| Limbi vorbite | limba română limba ebraică |
| Activitate | |
| Studii | Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu” |
Modifică date / text  | |
Shaul Carmel (în ebraică שאול כרמל, nume la naștere Saul Croitoru, n. 6 iulie 1937, Ștefănești, Botoșani, Regatul României – d. 31 martie 2011) a fost un poet israelian de limbă română, născut într-o familie de evrei din România.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Din partea mamei, Shaul Carmel era urmașul unei familii de cântăreți evrei, bunicul său Reb Yosele Shapira fiind cunoscut ca „hazan” (cantor). După ce a absolvit Liceul „August Treboniu Laurian” din Botoșani, Shaul a venit la București, unde a studiat la Școala de Literatură și Critică Literară „Mihai Eminescu”.[1] Debutul literar Carmel l-a făcut în paginile literare ale ziarului „Clopotul” din Botoșani, al lui Scarlat Callimachi. Prima culegere de versuri, „Raze de soare”, el a publicat-o în 1956 în „Iașul literar”.
În 1965, fost silit să părăsească România, și s-a stabilit în Israel. A publicat în toate ziarele și revistele de limbă română din Israel. Shaul Carmel a fost vicepreședinte al Uniunii Asociațiilor Scriitorilor din Israel timp de 12 ani și unul din fondatorii și președinte ai Asociației Scriitorilor Israelieni de Limba Română. Poeziile sale au fost traduse în mai multe limbi: engleză, maghiară, olandeză, sârbă, slovacă, idiș, chineză. A scris trei antologii traduse în ebraică, rusă și arabă. În anul 1985 a scris o piesă publicata în ebraică sub titlul „Kohó shel arafel” (Puterea ceței). Carmel a fost coautor al volumului de interviuri "Pacea și-a ucis soldatul", 1996, consacrat memoriei fostului premier israelian Ițhak Rabin. Este unul din cei patru scriitori evrei de origine română din Israel, recunoscuți ca scriitori moderni, reprezentativi ai limbii române. Shaul Carmel a tradus în ebraică din poezia românească, de pildă, din versurile lui Eminescu și Ana Blandiana.
Prin Decretul Nr. 369 din 17 martie 2008, cu ocazia împlinirii a 70 de ani de viață, în semn de înaltă apreciere pentru contribuția personală la îmbogățirea patrimoniului cultural românesc și universal, președintele României i-a conferit lui Shaul Carmel Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, Categoria A „Literatură”.[2]
În octombrie 2008, Shaul Carmel, președintele Asociației Scriitorilor Israelieni de Limbă Română, i-a trimis înapoi președintelui Traian Băsescu decorația pe care acesta i-o acordase în martie 2008, după ce șeful statului român, revenind dintr-o vizită în Siria, a omis numele Israelului, menționând în mod eronat "Palestina" ca pe unul din vecinii Siriei[3][4]
Cărți[modificare | modificare sursă]
- 1956 Raze de soare
- 1958 Întâia făclie
- 1967 Jurnal de front
- 1968 Florile nisipului
- 1970 Răspântii
- 1981 Cu mâna pe inimă
- 1981 Războiul sărmanilor
- 1984 Târziu
- 1988 Poezii de nerostit
- 1993 Fuga din rai
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ „Shaul Carmel, fericitul care pleacă!”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ „Decret Nr. 369 din 17 martie 2008”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Poetul Shaul Carmel i-a trimis înapoi decorația lui Băsescu
- ^ Palestina istorică se învecina cu Siria, dar în prezent Israelul, și nu Statul Palestina, situat, în fașă, pe teritoriul Cisiordaniei și reprezentat de Autoritatea Națională Palestineană, se învecinează cu Siria
Bibliografie[modificare | modificare sursă]
- Ecaterina Țarălungă: Enciclopedia identității românești. Personalități, Editura Litera, 2011
