Sari la conținut

Sezen Aksu

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sezen Aksu
Sezen Aksu
Date personale
Nume la naștereFatma Sezen Yıldırım Modificați la Wikidata
PoreclăKiçik Sərçə, Minik Serçe Modificați la Wikidata
Născută (72 de ani)[1][2][3] Modificați la Wikidata
Sarayköy⁠(d), Provincia Denizli, Turcia Modificați la Wikidata
Cetățenie Turcia Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreață
compozitoare
textier
textieră[*]​
actriță
producător de discuri
artist de înregistrare[*]​
muziciană Modificați la Wikidata
Limbi vorbiteturcă[4] Modificați la Wikidata
Alte numeSezen Aksu ,  Sezen Seley  Modificați la Wikidata
Gen muzicalpop  Modificați la Wikidata
Instrument(e)voce[*]​  Modificați la Wikidata
Case de discuriRaks Müzik[*]​  Modificați la Wikidata
Discografie
Listă completăSezen Aksu discography[*][[Sezen Aksu discography (Wikimedia artist discography)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Prezență online
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Sezen Aksu (pronunție în turcă [seˈzen ˈaksu]; născută Fatma Sezen Yıldırım; n. , Sarayköy⁠(d), Provincia Denizli, Turcia) este o cântăreață, compozitoare și producătoare muzicală din Turcia. Este una dintre cele mai de succes cântărețe turce, având peste 40 de milioane de albume vândute în întreaga lume.[5] Printre poreclele sale se numără „Regina pop-ului turcesc”[6][7] și „Minik Serçe” („Mica vrăbiuță”).

Influența lui Aksu asupra pop-ului turcesc și a muzicii world music a continuat încă de la debutul ei din 1975 și a fost consolidată de patronajul și colaborarea sa cu mulți alți muzicieni, printre care Yonca Evcimik⁠(d), Sertab Erener, Șebnem Ferah⁠(d), Așkın Nur Yengi⁠(d), Hande Yener, Yıldız Tilbe⁠(d), Ișın Karaca⁠(d), Seden Gürel⁠(d), Harun Kolçak și Levent Yüksel⁠(d).[8][9] Sezen Aksu este recunoscută pe scară largă ca o compozitoare de succes. Colaborarea sa cu Tarkan a rezultat în hituri continentale precum „Șımarık⁠(d)” și „Șıkıdım⁠(d)”, iar munca alături de Goran Bregović i-a extins publicul internațional. În 2010, NPR⁠(d) a numit-o una dintre cele „50 de mari voci” ale lumii.[10]

Biografie

[modificare | modificare sursă]

Sezen Aksu s-a născut în Sarayköy⁠(d), Provincia Denizli, Turcia. Tatăl ei a fost profesor de matematică.[11] Mama ei, Șehriban Hanım, a fost profesoară de științe și fiica unei familii originare din Salonic. Tatăl ei, Sami Yıldırım, era de origine lază din Rize și profesor de matematică.[12] Familia ei s-a mutat la Bergama când ea avea trei ani, loc unde și-a petrecut copilăria și prima tinerețe.[13] Părinții lui Aksu au încercat să o descurajeze din a cânta, deoarece își doreau ca ea să aibă o profesie stabilă, de medic sau inginer. Ea obișnuia să aștepte până când aceștia plecau de acasă pentru a cânta pe balconul familiei.[14] După terminarea liceului, a început să studieze la institutul agricol local, dar a părăsit facultatea pentru a se concentra pe muzică.

Alături de prietena ei apropiată Ajda Pekkan, Aksu este considerată creatoarea bazelor muzicii pop turcești din anii 1970.[15] Sunetul ei s-a răspândit, de asemenea, în Balcani[16] și Grecia.[17] Aksu a susținut, de asemenea, turnee în Europa și SUA, bucurându-se de aprecierea criticilor.[18]

Ea s-a implicat activ în susținerea diverselor cauze, inclusiv sprijinirea reformei constituționale, a drepturilor minorităților, drepturilor femeilor, protecției mediului și reformei educaționale din Turcia.[6] Aksu a fost căsătorită și a divorțat de patru ori, dar a păstrat numele din a doua căsătorie, cu Ali Engin Aksu, doctor în geologie care locuiește în prezent în Canada. Are un fiu din căsnicia cu Sinan Özer, pe nume Mithat Can, care este solistul trupei Pist'on.

Carieră

[modificare | modificare sursă]

1975–1983: Primii ani și începutul carierei

[modificare | modificare sursă]

Sezen Aksu a lansat primul ei single, Haydi Șansım/Gel Bana, în 1975, sub numele de „Sezen Seley”.[19] Cu toate acestea, a rămas nedescoperită până când single-ul ei din 1976,[20] Olmaz Olsun/Vurdumduymaz, a ajuns pe primul loc în clasamentele muzicale din Turcia.[20] În 1976, Sezen Aksu a câștigat premiul „Artista feminină de perspectivă a anului”.[21] Primul ei album a fost Allahaısmarladık din 1977, lansat pe vinil de 33 de turații și numit după single-ul anterior Allahaısmarladık/Kaç Yıl Geçti Aradan; acesta conținea piese lansate anterior ca single, precum și câteva piese suplimentare cum ar fi Uzun Lafın Kısası și Gözlerindeki Bulut.

Aksu a decis în cele din urmă să reprezinte Turcia la Concursul Muzical Eurovision la mijlocul anilor '70. Cu toate acestea, deși a participat la selecțiile naționale de trei ori — cu Küçük Bir Așk Masalı („O mică poveste de dragoste”) în duet cu Özdemir Erdoğan, cu „Heyamola” interpretată în trio alături de Coșkun Demir și Ali Kocatepe, și cu 1945 interpretată solo —, nu a avut ocazia să reprezinte Turcia peste hotare. I-a revenit elevei sale, Sertab Erener, misiunea de a câștiga Eurovisionul și de a îndeplini visul lui Aksu de a duce viziunea ei muzicală mai departe în Europa.

Anii 1980

[modificare | modificare sursă]

În anii '80, Aksu a avut o relație atât romantică, cât și profesională cu producătorul turco-armean Onno Tunç⁠(d). Ca cuplu, și-au pus amprenta pe lucrări care au deschis noi drumuri în muzica pop turcească, cum ar fi Sen Ağlama, Git, Sezen Aksu'88 și Sezen Aksu Söylüyor. Muzica ei a atins maturitatea în anii '90, când a coprodus cel mai bine vândut album al său de până acum, Gülümse⁠(d), alături de Tunç. Piesa principală a albumului, numită Hadi Bakalım, a fost un hit în Turcia și Europa, fiind lansată ca single și în Germania. Aceasta aveau să fie redescoperită ulterior în stil europop de cântăreața Loona ca Rhythm of the Night. De asemenea, a început să producă albume pentru artiștii săi vocali, remarcându-se prin producția albumului de debut al lui Așkın Nur Yengi⁠(d), Sevgiliye („Către un iubit”), realizat tot împreună cu Tunç. Avea să repete succesul ca mentoare și cu alți artiști precum Sertab Erener și Levent Yüksel⁠(d).

Anii 1990–prezent

[modificare | modificare sursă]

Separându-se de Tunç, în 1995 Aksu a experimentat stiluri noi cu albumul Ișık Doğudan Yükselir⁠(d), inspirându-se atât din muzica clasică occidentală, cât și din tradițiile muzicale regionale turcești. Acest album i-a făcut numele cunoscut în afara Turciei și i-a adus un public internațional, în special în Europa. În 1996, a lansat Düș Bahçeleri ca un omagiu adus lui Tunç, care a murit tragic în același an într-un accident aviatic. În 1997, a lansat albumul Düğün ve Cenaze, de această dată colaborând cu Goran Bregović.

S-a întors la rădăcinile sale cu Adı Bende Saklı⁠(d), lansat în 1998. A început să folosească sunete experimentale și împingea din nou pop-ul turcesc spre viitor. Aksu a continuat această tendință cu albumele ulterioare Deliveren, Șarkı Söylemek Lazım (la care fostul basist al trupei Sparks⁠(d), Martin Gordon⁠(d), a lucrat ca inginer de sunet/mixaj și a cântat la bas în turneul ei european posterior) și Yaz Bitmeden, lansate între anii 2000–2003. După o pauză de doi ani, a revenit cu Bahane în 2005. În același an a lansat Kardelen, ale cărui încasări au mers integral către acțiuni de caritate, iar înainte de sfârșitul anului 2005 a lansat un album dublu CD Bahane/Remixes, care conținea albumul original Bahane pe primul disc și remixuri ale pieselor pe al doilea disc.

Concertul lui Sezen Aksu la Universitatea Maltepe⁠(d), 2009

În 2005, a apărut în filmul documentar al lui Fatih Akın, Vedere de pe pod: Sunetul Istanbulului⁠(d), cu o interpretare a melodiei „İstanbul Hatırası”. În 2006, Aksu a publicat cartea Eksik Șiir, o colecție de 197 de cântece scrise de ea între anii 1975 și 2006. Cartea a fost bine primită și s-a vândut în 17.000 de exemplare în primele 4 zile de la lansare.[22][23] Aceasta a fost urmată de un al doilea volum, Eksik Șiir İkinci Kitap, în 2016.

În 2008, Aksu a lansat albumul Deniz Yıldızı prin casa de discuri Starfish Records. În 2009 a lansat albumul Yürüyorum Düș Bahçelerinde. Albumul conține piese originale noi, precum și piese mai vechi care au fost compuse de Sezen Aksu pentru alți cântăreți, printre care cele mai cunoscute sunt „Çakkıdı”, „Kibir” și „Yok Ki”.

Nilüfer⁠(d) și Sezen Aksu la Teatrul în Aer Liber Cemil Topuzlu, 2012

În 2010, Aksu s-a aflat pe lista celor „50 de mari voci” realizată de postul american de radio NPR⁠(d).[24] Concertul lui Sezen Aksu alături de Fahir Atakoğlu⁠(d) din Stockholm, Suedia, din aprilie 2010, a fost vizionat de numeroși iubitori ai muzicii turce și suedeze. După o pauză de 10 ani, „TurkofAmerica” și „GNL Entertainment” au organizat o serie de concerte ale lui Aksu în SUA, cu sponsorizarea corporativă a Fundației Culturale Turce cu sediul la Washington, D.C.[25] Cele trei concerte au avut loc între 4 și 7 aprilie în trei locații diferite: Strathmore⁠(d) în Maryland, Carnegie Hall în New York și Prudential Hall⁠(d) în New Jersey.[26] Atakoğlu a acompaniat-o pe Aksu și în timpul concertelor din SUA. După ce a depășit cu mult timpul alocat pentru concertul din New Jersey, Aksu a spus publicului: „Am depășit limitele [de timp], americanii au stabilit și ei un record de răbdare, New Jersey va fi așa în această seară, nu voi părăsi această scenă până nu vă voi face pe toți fericiți”.[27]

În 2011, Aksu a reînceput să producă muzică și a lansat albumul de studio Öptüm.[28] Albumul constă din cântece scrise și compuse de Aksu, inclusiv „Unuttun mu Beni”, „Vay”, „Așka Șükrederim”, „Ah Felek Yordun Beni”, și conține, de asemenea, o piesă scrisă de Nazan Öncel⁠(d) intitulată „Ballı”. Poemia „Sayım” a lui Cemal Süreya⁠(d) a fost transformată de Aksu într-un cântec și inclusă, de asemenea, pe album.[29]

La concertul său de la Volkswagen Arena Istanbul din ianuarie 2016, Aksu a anunțat că se va retrage din activitatea scenică live: „Fiecare sfârșit este un nou început. Voi continua să produc [muzică], dar am de gând să-mi iau rămas bun de la scenă după ce voi susține câteva concerte pe care le-am promis anterior. Acesta este ultimul meu concert la Istanbul. Sunt recunoscătoare că sunteți alături de mine astăzi, în memoria celor 40 de ani de carieră ai mei.”[30] În septembrie, ea a declarat din nou că va continua să facă muzică.[31]

În ianuarie 2022, Aksu a fost criticată de conservatori⁠(d) și figuri religioase pentru că i-a numit pe Adam și Eva ignoranți în melodia „Ne Șahane Bir Șey Yașamak” (un cover al piesei din 2012 „C'est la vie⁠(d)”). Cântecul fusese inclus inițial în albumul tribut din 2017 Alakasız Șarkılar, Vol. 1 în memoria lui Yașar Gaga, dar a reapărut pe rețelele de socializare la începutul anului 2022, după ce videoclipul cu versurile a fost publicat pe canalul oficial de YouTube al lui Aksu pe 30 decembrie 2021.[32] Președintele Recep Tayyip Erdoğan, liderul Partidului Mișcării Naționaliste Devlet Bahçeli⁠(d), precum și Direcția pentru Afaceri Religioase⁠(d) s-au numărat printre figurile politice și instituțiile guvernamentale care au criticat-o pe Aksu și piesa sa.[32] După o lună de tăcere, Aksu a emis în cele din urmă o declarație pe contul ei de Facebook pe 22 ianuarie.[33] „După cum știți, problema nu sunt eu; problema este țara”, a remarcat ea, mulțumind tuturor celor care și-au arătat sprijinul. Aksu a dezvăluit, de asemenea, versurile unui nou cântec pe care îl scrisese cu o zi înainte: „Nu-mi vei putea tăia limba”.[34]

Activism

[modificare | modificare sursă]
Bustul lui Sezen Aksu în Parcul Artiștilor Akat

Aksu este cunoscută pentru sensibilitatea ei față de problemele și evenimentele sociale. În 2009 a susținut inițiativa democratică⁠(d) a lui Recep Tayyip Erdoğan și procesul de pace⁠(d) din Turcia.[35] Drept urmare, jurnalistul Hikmet Çetinkaya a susținut că tălățul lui Aksu ar fi fost un susținător al mișcării Nur.[36][37] În timp ce unii artiști i-au luat apărarea lui Aksu, alții au considerat că atitudinea ei a fost nejustificată. În 2012, Aksu a scris piesa „Tanrının Gözyașları” („Lacrimile lui Dumnezeu”) în memoria soldaților care au murit în timpul conflictului turco-kurd.[38][39]

Despre tinerii care au participat în primele zile la protestele din Parcul Gezi din 2013, ea a declarat: „Aceasta este prima revoluție a tineretului din lume. Ei au trimis un mesaj extraordinar, iar oamenii de acolo și cei care ies în stradă își exprimă gândurile într-un limbaj extraordinar.”[40] În 2014, a adus din nou un omagiu tinerilor care au luat parte la proteste prin noul ei single „Yeni ve Yeni Kalanlar”.[41]

Aksu este un luptător fervent împotriva unor probleme precum misoginia, analfabetismul, discriminarea, hărțuirea și homofobia. Conform revistei LGBT KAOS GL, ea este o figură importantă de tip gay icon, comunitatea LGBT⁠(d) din Turcia adoptând-o ca pe un simbol al culturii pop.[42] În 2002, alături de Ajda Pekkan și Seyyal Taner⁠(d), Aksu a fost numită una dintre figurile gay icon admirate de comunitatea LGBT turcă în cartea Eșcinsel Erkekler scrisă de Murat Hocaoğlu.[42] Într-un sondaj realizat de KAOS GL,[43][44] ea a fost aleasă drept unul dintre simbolurile gay favorite de către participanți. Aksu este lăudată de comunitatea LGBT din Turcia[42] și ajută public persoanele LGBT prin acțiuni de caritate.[42][45] În 2008, a sprijinit asociația LGBT Lambda Istanbul, care fusese închisă printr-o decizie judecătorească pe motiv că ar fi „contrară moralei publice”.[46] În 2013, Aksu a urcat pe scenă alături de actrița transgen Ayta Sözeri,[45] iar mai târziu a fost fluturat un steag uriaș în culorile curcubeului, simbol al mișcării LGBT, fiind pentru prima dată când un artist turc și-a arătat public sprijinul pentru comunitatea LGBT pe scenă.[47][48] Ulterior, în 2013, a publicat o declarație pe site-ul ei oficial[49] în sprijinul asociației SPoD (Asociația pentru Politici Sociale, Identitate de Gen și Studii privind Orientarea Sexuală) la prima sa aniversare.[50][51] În declarația sa, a menționat-o pe Mesut Șaban Okan, poreclită „İrem”, care a fost o victimă a unei infracțiuni motivate de ură⁠(d) în Bursa în 2010. Referindu-se la cuvintele mamei lui Melek Okan după moartea copilului ei — „Nu au putut găsi un loc pentru copilul meu nicăieri în întreaga lume!”[52] —, Aksu a vorbit despre violența împotriva persoanelor LGBT și a adăugat că va lupta împotriva violenței și discriminării.

„„«Nu au putut găsi un loc pentru copilul meu nicăieri în întreaga lume...»

Poate vreo propoziție să fie atât de concisă, adâncă și dureroasă? O astfel de propoziție nu poate ieși decât din gura unei mame sau a unui tată.

Atât timp cât mai am suflare, voi lua atitudine împotriva acestei discriminări, a acestui specisism, a acestei cruzimi care îi ignoră și îi distruge pe cei care nu sunt ca ei; voi fi de partea celor al căror drept la viață a fost blocat. Cu toată inima și speranța mea...””
—Sezen Aksu (site-ul de internet SPoD, 11 octombrie 2012)[53]

Asteroidul 266854 Sezenaksu, descoperit în 2009, poartă numele artistei.[54]

Viață personală

[modificare | modificare sursă]
Conacul (yalı⁠(d)) lui Aksu din Kanlıca⁠(d), Beykoz⁠(d)

Sezen Aksu s-a căsătorit la o vârstă fragedă cu Hasan Yüksektepe, dar cei doi au divorțat la scurt timp după aceea. La începutul vieții sale profesionale, s-a căsătorit cu Ali Engin Aksu, al cărui nume de familie l-a preluat și pe care l-a păstrat ulterior. Pe 10 iulie 1981, Sezen Aksu s-a căsătorit cu Sinan Özer în timp ce era însărcinată cu copilul lor. Cuplul a divorțat în 1983. Căsătoria ei cu jurnalistul Ahmet Utlu din 1993 a fost, de asemenea, de scurtă durată și s-a încheiat prin divorț.[55]

La începutul anului 1992, Aksu a început o colaborare profesională cu Uzay Heparı⁠(d), care i-a produs și aranjat doar albumul din 1993, Deli Kızın Türküsü,[56][57] până la accidentul acestuia din 1994.[58] Cu toate acestea, prietenia lui Aksu cu Heparı s-a deteriorat din cauza unor probleme legate de producție și programări; de asemenea, rivala ei Yıldız Tilbe⁠(d), care se pare că era într-un conflict cu Aksu, a determinat oprirea sesiunilor de producție cu Heparı, acesta având la rândul său probleme de program în activitatea de producător. Majoritatea publicațiilor de știri speculau că Aksu s-a simțit deranjată de aceste comparații, iar mai târziu, în 1995 și 2005, Aksu și Tilbe au răspuns prin melodii cu aluzii directe („diss tracks”) ce făceau referire la relația lor tensionată cu Heparı. Piesa Onu Alma Beni Al a lui Aksu a fost lansată în 1995 pe albumul ei Ișık Doğudan Yükselir⁠(d). Piesa Ey a fost lansată de Tilbe pe albumul ei din 2005, Papatya Baharı⁠(d). Comparațiile au crescut în amploare, iar jurnaliștii au văzut această dispută drept un subiect celebru în istoria pop-ului turcesc.[59]

Ulterior, în 2019, Aksu și Tilbe s-au împăcat și au rămas prietene, punând capăt rivalității dintre ele.[60]

Discografie

[modificare | modificare sursă]

Albume de studio

[modificare | modificare sursă]

Filmografie

[modificare | modificare sursă]
  • Minik Serçe („Mica vrăbiuță”) (1979)
  • Büyük Yalnızlık („Marea singurătate”) (1990)
  • Vedere de pe pod: Sunetul Istanbulului (2005)
  • Osmanli Cumhuriyeti (2008)

Musicaluri

[modificare | modificare sursă]
  • Sezen Aksu Aile Gazinosu (Varietățile de familie Sezen Aksu) (1982)
  • „Bin Yıl Önce Bin Yıl Sonra” (1000 de ani înainte, 1000 de ani mai târziu) (1986)

Cărți

[modificare | modificare sursă]
  • Eksik Șiir (Poemul dispărut) (Primul număr: 9 septembrie 2006 - Al doilea număr: 11 mai 2007)
  • Eksik Șiir İkinci Kitap (Poemul dispărut, cartea a doua) (noiembrie 2016)

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Biblioteca Națională a Germaniei. „Gemeinsame Normdatei” (în germană). Wikidata Q36578. Accesat în .
  2. ↑ „Sezen Aksu”. Filmportal.de. Wikidata Q15706812. Accesat în .
  3. ↑ „Sezen Aksu” (în germană). Brockhaus Enzyklopädie[*]. OL 19088695W. Wikidata Q237227. Accesat în .
  4. ↑ Bibliothèque nationale de France. „Sezen Aksu” (în franceză). Autoritatea BnF[*]. Wikidata Q19938912. Accesat în .
  5. ↑ CD Baby Arhivat în , la Wayback Machine.
  6. 1 2 „6moons.com - world music: Sezen Aksu "Sarki Söylemek Lazim "”. 6moons.com. Accesat în .
  7. ↑ „Sezen Aksu – review”. The Guardian. .
  8. ↑ „Qantara.de - Dialogue with the Islamic World”. En.qantara.de. Accesat în .
  9. ↑ „Ferhat Göçer'in Aksu hakkındaki beyanatları”. Sabah. Accesat în .
  10. ↑ „Sezen Aksu: The Voice Of Istanbul”. NPR. . Accesat în .
  11. ↑ „Sezen Aksu: Laz'ın ağababasıyım”. En Son Haber. . Arhivat din original la . Accesat în .
  12. ↑ „Sezen Aksu: Laz'ın ağababasıyım”. Ensonhaber (în turcă). Arhivat din original la . Accesat în .
  13. ↑ „Sezen Aksu biyografisi”. Arhivat din original la . Accesat în .
  14. ↑ Grant, Neva (). „Sezen Aksu: The Voice Of Istanbul”. Morning Edition. Accesat în .
  15. ↑ Tehnica vocală expresivă a lui Aksu, compozițiile distinctive și activitatea prolifică au fost esențiale pentru succesul ei și pentru dezvoltarea unui sunet pop turcesc unic. Mulți muzicieni — de exemplu, Alexander Hacke și câțiva dintre artiștii intervievați de acesta pentru documentarul Crossing the Bridge: The Sound of Istanbul — au recunoscut influența vastă a lui Sezen Aksu.
  16. ↑ „Goran Bregovic: Welcome to Bregovic”. The Guardian. .
  17. ↑ Odată cu diaspora greacă din Turcia în anii șaptezeci, mulți au adus cu ei gusturile muzicale, care includeau muzica lui Aksu, în Grecia; muzicienii greci Haris Alexiou și Giorgos Dalaras îi recunosc influența.
  18. ↑ „Sezen Aksu”. The Guardian. .
  19. ↑ „Biography of Sezen Aksu”. kimkimdir.net. octombrie 2008. Arhivat din original la . Accesat în .
  20. 1 2 „Sezen Aksu hakkında”. Sezen Aksu official. .
  21. ↑ „Best of 1976”. Birzamanlar.net. Hey. Accesat în .
  22. ↑ Sezen Aksu'nın Eksik Șiiri rekor gidiyor Arhivat în , la Wayback Machine. NTV News
  23. ↑ Eksik Șiir Daha Bitmedi Haberler
  24. ↑ „50 Great Voices”. NPR. Arhivat din original la . Accesat în .
  25. ↑ İsveç'te Sezen Aksu rüzgarı, sonraki durak ABD Radikal. Accesat la 6 iulie 2010.
  26. ↑ ABD'de Sezen Aksu heyecanı Milliyet. Accesat la 6 iulie 2010.
  27. ↑ Sezen Aksu ABD'de büyüledi Habertürk. Accesat la 6 iulie 2010.
  28. ↑ https://www.ntv.com.tr/turkiye/optum-sezen,s3kfYuu09EOYtYfZW16aSw 15 mai 2011. Accesat la: 2011-05-15.
  29. ↑ https://www.haberpan.com/haber/bir-album-RcR Publicat: 25 iunie 2011, sâmbătă, 04:29
  30. ↑ „Sezen Aksu'dan hayranlarına kötü haber | NTV”.
  31. ↑ „Sezen Aksu sahnelere geri dönüyor!”. Milliyet. .
  32. 1 2 „Homongolos'tan Sezen Aksu'ya”. T24 (în Turkish). Arhivat din original la . Accesat în .
  33. ↑ „Turkey: Sezen Aksu responds to Turkish president with new lyrics”. Medya News. . Accesat în .
  34. ↑ „Erdoğan takes a step back from remarks targeting Turkish pop music diva - Turkish Minute”. Turkish Minute. . Accesat în .
  35. ↑ „Renowned singer Aksu deplores ongoing bloodshed, calls for end to Kurdish issue”. Today's Zaman. . Arhivat din original la .
  36. ↑ Sezen Aksu'dan Bașbakan'a açılım telefonu Ziarul Sabah
  37. ↑ Sezen Aksu'dan Erdoğan'a tam destek Știrile Haber 7
  38. ↑ „Sezen Aksu Șehitler İçin Yazdı..”. Acunn. . Arhivat din original la . Accesat în .
  39. ↑ Sezen Aksu'dan operasyon karșıtı șiir Arhivat în , la Wayback Machine. En Son Haber
  40. ↑ „Sezen Aksu'dan Bașbakan'a mesaj”. Hürriyet. . Arhivat din original la . Accesat în .
  41. ↑ „Sosyal medyadaki tartıșmalara yönelik önemli düzeltme…”. Sezen Aksu Official Website. Arhivat din original la . Accesat în .
  42. 1 2 3 4 Semra Kardeșoğlu (). „Gay'ler hangi șarkıcıları sever?”. Milliyet. Arhivat din original la . Accesat în .
  43. ↑ "Kaos GL Dergi" Ediția: 96, Pagina: 6-9, Kaos GL Türkiye’nin ’gey ikonu’nu seçiyor Arhivat în , la Wayback Machine.
  44. ↑ Mevlüt Tezel (). „Yeni gay ikonu”. Hürriyet. Arhivat din original la . Accesat în .
  45. 1 2 „Sezen Aksu'dan Gezi'ye ve eșcinsellere inadına destek!”. metrosfer.com. . Arhivat din original la . Accesat în .
  46. ↑ „Sezen'den Eșcinsellere Destek”. Magazinhaberi. . Arhivat din original la . Accesat în .
  47. ↑ Onur Baștürk (). „'Tarkan ve Ajda olunca tamam, bana gelince tutum değișiyor!'”. Hürriyet. Arhivat din original la . Accesat în .
  48. ↑ „İsmail Alacaoğlu”. Kaos GL. . Arhivat din original la . Accesat în .
  49. ↑ „Sezen Aksu'dan mektup var”. Hürriyet. . Accesat în .
  50. ↑ „40 yıllık nasihat: Șarkı söylemek lazım”. Radikal.com.tr. Accesat în .
  51. ↑ „Sezen Aksu'dan LGBT bireylerin mücadelesine destek mesajı”. Marksist. . Arhivat din original la . Accesat în .
  52. ↑ „'İrem'in annesinden acı sözler”. Posta. . Accesat în .
  53. ↑ „Sezen Aksu'dan LGBT'lere mektup var..”. Sezen Aksu official website. . Accesat în .
  54. ↑ „Jean Claude Merlin '266854 Sezenaksu'nun hikâyesini anlattı”. Haberturk. . Accesat în .
  55. ↑ „Sezen Aksu'nun yeni așkı”. Akșam. . Arhivat din original la . Accesat în .
  56. ↑ Onur Baștürk (). „Ortada masum bir sevișme var”. Hürriyet. Arhivat din original la . Accesat în .
  57. ↑ „Sezen Aksu ile Yıldız Tilbe dargın mı?”. Uzman TV. Arhivat din original la . Accesat în .
  58. ↑ Com.TR, NTV. „Who was Uzay Heparı, and when did he die?”. Accesat în .
  59. ↑ Com.tr, Miliyet. „The feud between Yıldız Tilbe and Sezen Aksu should now be erased from our memories”. Mayk Șișman. Accesat în .
  60. ↑ Gazetesi, Cumhuriyet. „Yıldız Tilbe ile Sezen Aksu'dan ortak șarkı”. Accesat în .
  61. ↑ Simon Broughton, Mark Ellingham, Richard Trillo World Music: Africa, Europe and the Middle East 1858286352 1999 p.410 „Lansarea acestui album a fost o știre de primă pagină în Turcia. În ciuda promovării excesive, este un CD intrigant, de la deschiderea orchestrală grandioasă (lucrată cu Onno Tunç), până la stilul intim și aerisit care caracterizează toate lucrările ei recente.”

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sezen_Aksu&oldid=17892353