Sari la conținut

Sex intercrural

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cel mai vechi exemplu de sex intercrural într-o operă de artă; conform autorului lucrării Greek Erotica, Martin F. Kilmer, aceasta înfățișează „poziția adoptată cel mai frecvent”. În termeni moderni, ar putea fi considerată o formă de frot.[1]

Sexul intercrural, cunoscut și ca coitus interfemoris, sex interfemural sau informal ca thighjob (sex între coapse), este un tip de sex nepenetrativ în care penisul este plasat între coapsele partenerului primitor, iar fricțiunea este generată prin mișcări de împingere⁠(d). A fost o practică comună în societatea Greciei Antice înainte de primele secole d.Hr., fiind discutată frecvent de scriitori și reprezentată în opere de artă, cum ar fi vasele ceramice. Mai târziu, a devenit obiectul legilor privind sodomia și a fost privită din ce în ce mai mult ca fiind demnă de dispreț. În secolul al XVII-lea, sexul intercrural a fost menționat în mai multe opere literare și a câștigat o proeminență culturală, fiind văzut ca o parte a obiceiurilor sexuale între bărbați în urma procesului și executării lui Mervyn Tuchet, al 2-lea Conte de Castlehaven⁠(d), în 1631.

În vremurile moderne, sexul intercrural este practicat în relații de diferite orientări. În Paris, era practicat frecvent ca parte a prostituției, iar în Africa de Sud a fost folosit pentru a combate sindromul imunodeficienței dobândite (SIDA); această practică a fost în cele din urmă eliminată treptat.

Cunoștințele despre sexul intercrural extrase din studii și relația sa cu SIDA și sarcina sunt reduse. A fost raportat ca un mijloc de sex sigur⁠(d) pentru pacienții infectați cu virusul imunodeficienței umane (HIV) și prezintă un risc de infecție mai mic decât actul sexual penetrativ. Studiile au constatat că un procent variabil din cazurile de agresiune sexuală a implicat violul intercrural, cu dovezi fizice puține sau inexistente.

Etimologie

[modificare | modificare sursă]
Ilustrație grecească cu figuri roșii înfățișând sexul intercrural între un zeu înaripat (Eros sau Zefir⁠(d)) și un tânăr (probabil Iacint⁠(d))

Kenneth Dover⁠(d) a introdus pentru prima dată termenul „sex intercrural” în cartea sa din 1978, Greek Homosexuality⁠(d). Dover a folosit termenul pentru a se referi la activitatea sexuală dintre un bărbat mai în vârstă și un băiat tânăr.[1] Termenul din greaca antică pentru această practică era διαμηρίζειν   („a face [ceva] între coapse”).[2] Dicționarul Webster⁠(d) definește sexul intercrural ca un act în care un partener „își plasează penisul... între coapsele [apropiate] ale celuilalt partener... [și împinge] pentru a crea fricțiune”.[3] Sinonimele includ coitus interfemoris,[4] sexul între coapse[5] și sexul interfemural.[6]

Kang Tchou de la Universitatea Cambridge notează că definiția lui Dover este similară cu ideea de „dragoste cerească” articulată de Pausanias, care „încurajează o relație stabilă, pe viață, între băiat și bărbat și sporește dezvoltarea intelectuală a băiatului mai tânăr”.[1]

Istorie și practică modernă

[modificare | modificare sursă]

Istoria antică și Evul Mediu

[modificare | modificare sursă]
Sex intercrural pederastic, 550–525 î.Hr.
Sex intercrural între Zefir⁠(d) și Iacint⁠(d), 500–450 î.Hr.

Contactul sexual intercrural era o manifestare comună a pederastiei în Grecia Antică⁠(d); tinerilor le era interzis să aibă relații sexuale cu bărbați mai în vârstă într-un mod care să depășească sexul intercrural.[1][7] A fost asociat cu statutul de Eromenos⁠(d), deși proeminența sa într-o astfel de relație nu este pe deplin determinată, iar sexul anal ar fi putut fi mai răspândit.[8][a] Sexul intercrural nu era practicat exclusiv de bărbații homosexuali; până la începutul erei creștine, practica a dispărut treptat, pe măsură ce sexul cu femeile a fost tot mai încurajat în societatea greacă.[1][12]

Sexul intercrural a fost reprezentat pe opere de artă, cum ar fi vasele ceramice, unde aceste imagini erau numite „scene de curte”, și a fost intens discutat de scriitori.[1][13][b] După secolul al V-lea î.Hr., reprezentările vizuale ale acestuia au fost rare și găsite aproape exclusiv pe ceramica cu figuri negre⁠(d).[15] Se spune că Zenon din Citium și Aristofan ar fi făcut referire la acest act; acesta din urmă a fost primul care a documentat practicarea sexului intercrural în cadru heterosexual.[12][15][16][17] Piesa Mirmidonii de Eschil sugerează că bărbații adulți se angajau în acest act.[18] Joan Roughgarden⁠(d) numește actul intercrural „poziția misionarului pentru bărbații gay” din Grecia Antică.[19]

Legile istorice privind sodomia au inclus contactul sexual intercrural în sfera lor de aplicare.[20] În Italia secolului al XV-lea, a făcut parte din infamia atribuită sodomiei; în Veneția renascentistă, pedeapsa capitală era luată în considerare împotriva partenerului care iniția sexul intercrural.[21][22] Pravilele bisericești medievale evidențiau adesea sexul intercrural ca fiind păcătos și ofereau instrucțiuni privind modalitățile de pocăință; creștinismul timpuriu considera actul intercrural ca fiind „mai respectabil” decât sexul anal.[3][22] Jurisconsulții islamici considerau sexul intercrural „reprobabil”, deși statutul său mai puțin grav îi ajuta pe practicanți să evite pedepsele severe.[23]

Istoria modernă

[modificare | modificare sursă]

În engleza modernă timpurie, scriitorii se refereau la sexul intercrural ca „frecare” (rubbing) sau „frecuș” (frigging). Operele literare și satirele au înfățișat sexul intercrural, încurajând posibil oamenii să efectueze acest act. Cazurile de sodomie, cum ar fi procesul lui Mervyn Tuchet, al 2-lea Conte de Castlehaven⁠(d) din 1631, care s-a încheiat cu executarea sa, au menționat ocazional sexul intercrural.[c] Cazul lui Tuchet a căpătat o importanță culturală semnificativă și a informat mulți oameni despre obiceiurile sexuale ale bărbaților gay, creând probabil o percepție culturală a sexului intercrural ca fiind metoda principală de sex între bărbați.[3]

Din 1660, contactul sexual intercrural a fost menționat tot mai des în literatură.[25] Richard Ellmann considera că Oscar Wilde a practicat exclusiv sexul intercrural în speranța că astfel își va putea declara nevinovăția împotriva acuzației de a se fi „prezentat ca sodomit”.[26][d] În 1885, Parlamentul Regatului Unit a adoptat un statut care incrimina „indecența gravă” între bărbați în cadrul Amendamentului Labouchère⁠(d); sexul intercrural intra sub incidența acestei legi deoarece nu constituia sodomie completă.[27][28][e]

O operă de artă erotică din secolul al XIX-lea care înfățișează sexul intercrural între un bărbat și o femeie

Atât în Republica de la Weimar, cât și în Germania Nazistă, sexul intercrural între bărbați constituia o infracțiune pasibilă de pedeapsă, deși legislația din Africa de Sud-Vest Germană⁠(d) nu îl pedepsea ca sodomie.[30][31] Prostituatele din Parisul secolului al XVIII-lea practicau frecvent sexul intercrural, acesta fiind depășit ca frecvență doar de contactul vaginal.[32][33] Bărbații din Malawi și Mozambic îl practicau în mine, la fel ca bărbații sud-africani în așa-numitele „căsătorii din mină⁠(d)”.[34][35] Înainte de colonizarea europeană, războinicii din poporul Azande⁠(d) aveau relații sexuale intercrurale doar cu partenerii lor tineri; a fost o formă populară de erotism și în Asia precolonială⁠(d).[36][37][38]

În limba zulu, sexul intercrural este denumit okusoma⁠(d). Are o istorie lungă ca practică acceptată pentru tinerii din Africa Australă și era adesea practicat pentru a preveni creșterea populației.[39][40] Cultura tradițională zulu încuraja tinerii să se angajeze în sex intercrural ca parte a socializării sexuale; de asemenea, sexul intercrural practicat de cuplurile tinere necăsătorite era susținut de comunitate.[41] Un raport din 1989 privind orașul Durban afirma că în Africa de Sud:

„Există unele dovezi... care sugerează că copiii din familiile conservatoare sunt încă instruiți în practica ukusoma, adică sexul intercrural, dar în familiile creștine acest lucru a fost oprit demult în favoarea castității.[42]”

Statistici

[modificare | modificare sursă]

Agresiuni sexuale

[modificare | modificare sursă]

Hickson et al.. (1994) au constatat că sexul intercrural a avut loc în cinci din cele 219 cazuri de agresiune sexuală asupra bărbaților analizate în Anglia și Țara Galilor.[43] În 2014, în Sri Lanka, 270 de cazuri de agresiune sexuală au fost examinate medical; au fost raportate 18 cazuri de sex intercrural. Victimele nu au suferit leziuni fizice. Aceste agresiuni au avut loc când victima avea o vârstă cuprinsă între 4 și 19 ani.[44] Un studiu anterior mai specific, efectuat pe băieți cu vârste cuprinse între 14 și 19 ani care trăiau în Districtul Colombo⁠(d), a constatat că sexul intercrural era a doua cea mai comună formă de abuz după sexul oral, conform raportărilor victimelor; 20 din cele 52 de cazuri raportate au constat în sex intercrural.[45]

O analiză din 1957 a 148 de infractori sexuali din Statele Unite care au agresat copii sub 14 ani a arătat că 6% și-au comis infracțiunile prin sex intercrural.[46] Un alt studiu, desfășurat două decenii mai târziu, a observat „ejacularea intercrurală” ca fiind o „modalitate comună de exprimare sexuală la pedofili”.[47] În cazurile de abuz sexual asupra copiilor, de regulă nu există semne fizice ale sexului intercrural.[48]

Educație

[modificare | modificare sursă]

Un studiu din 1973 a arătat că doar 3 din 10 băieți și 4 din 10 fete din grupul de vârstă de 14 ani chestionat credeau că sexul intercrural nu poate duce la o sarcină; prin urmare, sexul intercrural nu este o metodă contraceptivă recomandată.[49] În Nigeria, 13 din 298 de respondenți seropozitivi (HIV) au declarat că boala s-ar putea transmite prin sex intercrural, în timp ce alți 30 au răspuns „nu”, iar restul de 255 au fost nesiguri.[50] Sexul intercrural a fost raportat ca un mijloc sigur de sex care previne transmiterea HIV și prezintă un „risc mai scăzut” decât sexul penian-vaginal.[51][52] Epprecht (2019) a menționat că, deoarece căsătoriile din mină implicau sexul intercrural, „nu exista niciun pericol de infecție cu transmitere sexuală”.[53] Mistry & Jha (2015) au scris în legătură cu sarcina că „deoarece nu există o penetrare anală sau vaginală, [sexul intercrural] este considerat o practică sexuală sigură”.[54]

În Africa de Sud, sexul intercrural a fost văzut ca o metodă de prevenire a transmiterii sindromului imunodeficienței dobândite (SIDA). Într-un studiu din 1997, 12,5% dintre fetele întrebate cum poate fi evitată infectarea cu SIDA au sugerat sexul intercrural.[41] A fost cândva cea mai comună formă de contracepție pentru adulții din mediul rural din Africa de Sud. Până în 2012, Mary van der Riet de la Universitatea KwaZulu-Natal⁠(d) nota: „Trecerea de la sexul intercrural la utilizarea contraceptivelor injectabile⁠(d) a creat condiții specifice pentru utilizarea prezervativului ca răspuns la HIV și SIDA⁠(d)”.[55][56]

Demografie

[modificare | modificare sursă]

Cercetările lui Shere Hite⁠(d) din 1976 și 1981 privind sexualitatea feminină au arătat că unele femei adulte au raportat că pot atinge orgasmul prin intermediul contactului intercrural pentru a stimula clitorisul.[57] Sexul intercrural este popular în Sri Lanka; într-un studiu din 2006, 4,2% dintre femei au raportat că au practicat această metodă, în timp ce 20,7% dintre bărbați au declarat că au avut sex intercrural homosexual.[58] Un raport din 1997 referitor la nevoile de sănătate sexuală ale bărbaților care întrețin relații sexuale cu bărbați din suburbiile orașului Calcutta a constatat că 73% dintre bărbații chestionați practicau sexul intercrural, deși frecvența a variat în funcție de factorii demografici. Doar 54% dintre lucrătorii sexuali, 50% dintre bărbații cu venituri mici și 40% dintre musulmani au raportat că au avut sex intercrural, în timp ce 82% dintre hinduși și 88% dintre bărbații cu venituri medii au declarat că s-au angajat în această practică.[59]

Notă explicativă

[modificare | modificare sursă]
  1. ↑ Dover, alături de alți cercetători ai Studiilor Clasice, susține că a fost exclusiv intercrural.[9] El l-a identificat ca o „practică standard”; această evaluare a fost contestată din cauza echivalării simple a reprezentărilor artistice cu documentația istorică.[10][11]
  2. ↑ Nu există exemple de sex intercrural între un bărbat și o femeie în niciuna dintre formele menționate.[14]
  3. ↑ Tuchet s-a angajat în masturbare intercrurală până la orgasm, ceea ce a dus la condamnarea sa pentru „pederastie/sodomie”.[24]
  4. ↑ Până în 1670, definiția legală a sodomiei s-a restrâns, iar sexul intercrural a fost exclus din sfera sa de aplicare.[24]
  5. ↑ Documentul Sexual Offences Act din 1967 a permis actele homosexuale între doi adulți consimțitori cu vârsta de peste 21 de ani, într-o reședință privată, fără prezența altor persoane.[29]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 3 4 5 6 Tchou, Kang (). „Purificatory Hermeneutics of Desire”. Comparative Humanities Review. 2 (1). Arhivat din original la . Accesat în .
  2. ↑ Dover, K. J. (). „The Prosecution of Timarkhus”. Greek Homosexuality. Cambridge, Massachusetts: Harvard University Press. p. 98. ISBN 0674362616. OCLC 3088711.
  3. 1 2 3 Fisher, Will (). „"Wantoning with the Thighs": The Socialization of Thigh Sex in England, 1590–1730”Necesită abonament cu plată. Journal of the History of Sexuality. 24 (1): 1–24. doi:10.7560/JHS24101. ISSN 1043-4070. JSTOR 24616467.
  4. ↑ Mistry, Hannah; Jha, Swati (). „Pregnancy with a pinhole introitus: A report of two cases and a review of the literature”Necesită abonament cu plată. The European Journal of Contraception & Reproductive Health Care. 20 (6): 490–494. doi:10.3109/13625187.2015.1044083. ISSN 1362-5187. PMID 25960283.
  5. ↑ De Vries, Hein; Eggers, Sander Matthijs; Jinabhai, Champak; Meyer-Weitz, Anna; Sathiparsad, Reshma; Taylor, Myra (). „Adolescents' Beliefs About Forced Sex in KwaZulu-Natal, South Africa”. Archives of Sexual Behavior (în engleză). 43 (6): 1087–1095. doi:10.1007/s10508-014-0280-8. ISSN 1573-2800. PMC 4133072 Accesibil gratuit. PMID 24729133.
  6. ↑ Blondell, Ruby; Ormand, Kirk (). „Ancient Sex: New Essays” (PDF). The Ohio State University Press. p. 32. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  7. ↑ Black, Donald (). Moral Time. Oxford University Press. p. 27. doi:10.1093/acprof:oso/9780199737147.001.0001. ISBN 978-0-19-973714-7.
  8. ↑ Lanni, Adriaan (). „The Expressive Effect of the Athenian Prostitution Laws”Necesită abonament cu plată. Classical Antiquity (în engleză). 29 (1): 45–67. doi:10.1525/CA.2010.29.1.45. ISSN 0278-6656.
  9. ↑ Boyarin, Daniel (). Socrates and the Fat Rabbis. University of Chicago Press. p. 318. doi:10.7208/chicago/9780226069180.001.0001. ISBN 978-0-226-06917-3.
  10. ↑ Marra, Kim (). „Queer Aging Bareback: A Ride with the Parthenon Sculptures”Necesită abonament cu plată. TDR. 58 (4): 147–157. doi:10.1162/DRAM_a_00407. ISSN 1054-2043. JSTOR 24584991.
  11. ↑ Vorster, Johannes N. (). „The making of male same-sex in the Graeco-Roman World and its implications for the interpretation of biblical discourses: perspectives on 'homosexuality and the Bible'”. Scriptura: Journal for Contextual Hermeneutics in Southern Africa. 93 (1): 432–454. hdl:10520/EJC100797.
  12. 1 2 Gaca, Kathy (). The Making of Fornication: Eros, Ethics, and Political Reform in Greek Philosophy and Early Christianity. University of California Press. p. 76. doi:10.1525/california/9780520235991.001.0001. ISBN 978-0-520-23599-1.
  13. ↑ Percy, William A. (). Pederasty and Pedagogy in Archaic Greece (în engleză). University of Illinois Press. p. 116. ISBN 978-0-252-06740-2. Arhivat din original la . Accesat în .
  14. ↑ Blondell, Ruby; Ormand, Kirk (). „Ancient Sex: New Essays” (PDF). The Ohio State University Press. p. 40. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .
  15. 1 2 Osborne, Robin (). Imaginary Intercourse. Oxford University Press. pp. 313–337. ISBN 9780190649890.
  16. ↑ Davidson, James (). „Dover, Foucault and Greek Homosexuality: Penetration and the Truth of Sex”Necesită abonament cu plată. Past & Present (170): 3–51. doi:10.1093/past/170.1.3. ISSN 0031-2746. JSTOR 3600793.
  17. ↑ Houser, J. Samuel (). „"Eros" and "Aphrodisia" in the Works of Dio Chrysostom”Necesită abonament cu plată. Classical Antiquity. 17 (2): 235–258. doi:10.2307/25011084. ISSN 0278-6656. JSTOR 25011084.
  18. ↑ Collard, C.; O'Sullivan, Patrick (). Euripides: Cyclops and major fragments of Greek satyric drama. University of Liverpool. p. 528. ISBN 978-1-80034-613-0. OCLC 1155233379.
  19. ↑ Roughgarden, Joan (). Evolution's RainbowNecesită înregistrare gratuită. Berkeley: University of California Press. p. 385. ISBN 9780520240735.
  20. ↑ Karras, Ruth Mazo (). „Prostitution and the Question of Sexual Identity in Medieval Europe”. Journal of Women's History (în engleză). 11 (2): 159–177. doi:10.1353/jowh.1999.0005. ISSN 1527-2036. Arhivat din originalNecesită abonament cu plată la . Accesat în .
  21. ↑ Fisher, Nick (). „Erotic "Charis": What Sorts Of Reciprocity”. Bulletin of the Institute of Classical Studies. Supplement (119): 39–66. ISSN 2398-3264. JSTOR 44215176.
  22. 1 2 Levin, Eve (). Sex and Society in the World of the Orthodox Slavs 900–1700. Cornell University Press. pp. 200–202. ISBN 978-1-5017-2762-7.
  23. ↑ Amer, Sahar (). „Medieval Arab Lesbians and Lesbian-Like Women”Necesită abonament cu plată. Journal of the History of Sexuality. 18 (2): 215–236. doi:10.1353/sex.0.0052. ISSN 1043-4070. JSTOR 40663351. PMID 19768852.
  24. 1 2 Peraino, Judith (). Listening to the Sirens: Musical Technologies of Queer Identity from Homer to Hedwig (în engleză). University of California Press. p. 252. doi:10.1525/california/9780520215870.001.0001. ISBN 978-0-520-92174-0.
  25. ↑ Traub, Valerie (). Thinking Sex with the Early Moderns. University of Pennsylvania Press. p. 150. ISBN 9780812223897.
  26. ↑ Robson, Julie-Ann (). „"The Time of Opening Manhood": Mahaffy, Wilde, and Pater”. Hungarian Journal of English and American Studies. 10 (1/2): 299–310. ISSN 1218-7364. JSTOR 41274283.
  27. ↑ Goldstein, Anne B. (). „Reasoning about Homosexuality: A Commentary on Janet Halley's "Reasoning about Sodomy: Act and Identity in and after Bowers v. Hardwick"”Necesită abonament cu plată. Virginia Law Review. 79 (7): 1781–1804. doi:10.2307/1073386. ISSN 0042-6601. JSTOR 1073386.
  28. ↑ Temkin, Jennifer (). Rape and the Legal Process. Oxford University Press. p. 148. doi:10.1093/acprof:oso/9780198763550.001.0001. ISBN 978-0-19-876355-0.
  29. ↑ writer, Parliament of the United Kingdom (n.d.). „Sexual Offences Act 1967” (în engleză). Parliament of the United Kingdom. Accesat în .
  30. ↑ Giles, Geoffrey J. (). „The Denial of Homosexuality: Same-Sex Incidents in Himmler's SS and Police”Necesită abonament cu plată. Journal of the History of Sexuality. 11 (1/2): 256–290. doi:10.1353/sex.2002.0003. ISSN 1043-4070. JSTOR 3704558.
  31. ↑ Rober, Lorway (). Namibia's rainbow project: gay rights in an African nation. Indiana University Press. p. 23. ISBN 9780253015204. JSTOR j.ctt16gh72g.
  32. ↑ Cheek, Pamela (). „Demi-Monde”Necesită abonament cu plată. Eighteenth-Century Life. 40 (1): 119–123. doi:10.1215/00982601-3337983.
  33. ↑ Kushner, Nina (). Erotic Exchanges: The World of Elite Prostitution in Eighteenth-Century Paris. Cornell University Press. p. 142. ISBN 978-0-8014-7068-4. JSTOR 10.7591/j.ctt5hh29s.
  34. ↑ Rupp, Leila J. (). „Toward a Global History of Same-Sex Sexuality”Necesită abonament cu plată. Journal of the History of Sexuality. 10 (2): 287–302. doi:10.1353/sex.2001.0039. ISSN 1043-4070. JSTOR 3704817.
  35. ↑ Msibi, Thabo (). „The Lies We Have Been Told: On (Homo) Sexuality in Africa”Necesită abonament cu plată. Africa Today. 58 (1): 55–77. doi:10.2979/africatoday.58.1.55. JSTOR 10.2979/africatoday.58.1.55.
  36. ↑ Williams, Walter L. (). „Review of Neither Man nor Woman: The Hijras of India”Necesită abonament cu plată. American Ethnologist. 19 (4): 826–827. doi:10.1525/ae.1992.19.4.02a00130. ISSN 0094-0496. JSTOR 644923.
  37. ↑ Evans-Pritchard, E. E. (). „Sexual Inversion among the Azande”. American Anthropologist (în engleză). 72 (6): 1428–1434. doi:10.1525/aa.1970.72.6.02a00170 Accesibil gratuit. ISSN 1548-1433.
  38. ↑ Awondo, Patrick; Geschiere, Peter; Reid, Graeme (). „Homophobic Africa? Toward A More Nuanced View”. African Studies Review. 55 (3): 145–168. doi:10.1017/S0002020600007241. ISSN 0002-0206. JSTOR 43904852.
  39. ↑ Kaarsholm, Preben (). „Moral Panic and Cultural Mobilization: Responses to Transition, Crime and HIV/AIDS in KwaZulu-Natal”Necesită abonament cu plată. Development and Change. 36: 133–156. doi:10.1111/j.0012-155X.2005.00405.x.
  40. ↑ Klugman, Barbara (). „Population policy in South Africa: A critical perspective”Necesită abonament cu plată. Development Southern Africa. 8 (1): 19–34. doi:10.1080/03768359108439567. ISSN 0376-835X. PMID 12284789.
  41. 1 2 Varga, Christine A. (). „Sexual decision-making and negotiation in the midst of AIDS: youth in KwaZulu/Natal, South Africa”. Health Transition Review. 7: 45–67. ISSN 1036-4005. JSTOR 40608688.
  42. ↑ Preston-Whyte, Eleanor; Zondi, Maria (). „To Control Their Own Reproduction: The Agenda of Black Teenage Mothers in Durban”. Agenda: Empowering Women for Gender Equity (4): 47–68. ISSN 1013-0950. JSTOR 4547930.
  43. ↑ Hickson, Ford C. I.; Davies, Peter M.; Hunt, Andrew J.; Weatherburn, Peter; McManus, Thomas J.; Coxon, Anthony P. M. (). „Gay men as victims of nonconsensual sex”. Archives of Sexual Behavior (în engleză). 23 (3): 281–294. doi:10.1007/BF01541564. ISSN 1573-2800. PMID 8024441. Arhivat din originalNecesită abonament cu plată la . Accesat în .
  44. ↑ Senanayake, S. M. H. M. K.; Karunathilaka, H. A. (). „Age and injury patterns of female survivors of different alleged sexual assaults examined in the Teaching Hospital Anuradhapura, Sri Lanka”. Sri Lanka Journal of Forensic Medicine, Science & Law (în engleză). 8 (1): 23–32. doi:10.4038/sljfmsl.v8i1.7790 Accesibil gratuit. ISSN 2465-6089.
  45. ↑ Abeywardene, A S A; Atukorale, S H; Abeynayaka, K K D C C; Athauda, Thamara (). „A study on knowledge and prevalence of sexual harassment and abuse among schoolboys in Colombo District”. Sri Lanka Journal of Child Health. 33 (1): 9. doi:10.4038/sljch.v33i1.661 Accesibil gratuit. ISSN 2386-110X.
  46. ↑ Parr, Denis (). „Psychiatric Aspects of the Wolfenden Report: II”. The British Journal of Delinquency. 9 (1): 33–43. ISSN 0524-6369. JSTOR 23640854.
  47. ↑ Gaitonde, Alison (). „Sexual Abuse in Schools”Necesită abonament cu plată. British Journal of Psychotherapy (în engleză). 3 (4): 315–322. doi:10.1111/j.1752-0118.1987.tb00986.x. ISSN 0265-9883.
  48. ↑ Bamford, Frank; Roberts, Raine (). „Child Sexual Abuse: II”. BMJ: British Medical Journal. 299 (6695): 377–382. doi:10.1136/bmj.299.6695.377. ISSN 0959-8138. JSTOR 29704943. PMC 1837205 Accesibil gratuit. PMID 2506974.
  49. ↑ Ripley, G D (). „Sex Education – Whose Baby?”. Proceedings of the Royal Society of Medicine (în engleză). 66 (3): 267–269. doi:10.1177/003591577306600332. ISSN 0035-9157. PMC 1644813 Accesibil gratuit. PMID 4697995.
  50. ↑ Ikechebelu, J.; Mbamara, S.; Joe-Ikechebebelu, N.; Ezenwabachili, A. (). „Sexual practices of people living with HIV in south eastern Nigeria”. Nigerian Journal of Clinical Practice (în engleză). 12 (4): 416–20. ISSN 1119-3077. PMID 20329684.
  51. ↑ Karim, Q A; Karim, S S; Soldan, K; Zondi, M (). „Reducing the risk of HIV infection among South African sex workers: socioeconomic and gender barriers”. American Journal of Public Health. 85 (11): 1521–1525. doi:10.2105/ajph.85.11.1521. ISSN 0002-936X. PMC 1615708 Accesibil gratuit. PMID 7485664.
  52. ↑ Hott, Jaqueline Rose; Bell, Jane L.; Barile, Linda A. (). „Speaking of Sex”Necesită abonament cu plată. The American Journal of Nursing. 91 (1): 82. doi:10.2307/3426449. ISSN 0002-936X. JSTOR 3426449. PMID 1984363.
  53. ↑ Epprecht, Marc (). Global Encyclopedia of Lesbian, Gay, Bisexual, Transgender, and Queer (LGBTQ) History. 1. Charles Scribner's Sons. pp. 384–390. ISBN 9781787859906.
  54. ↑ Mistry, Hannah; Jha, Swati (). „Pregnancy with a pinhole introitus: A report of two cases and a review of the literature”Necesită abonament cu plată. The European Journal of Contraception & Reproductive Health Care (în engleză). 20 (6): 490–494. doi:10.3109/13625187.2015.1044083. ISSN 1362-5187. PMID 25960283.
  55. ↑ van der Riet, Mary (). „Working with historicity: tracing shifts in contraceptive use in the activity system of sex over time”. Psychology in Society (43): 23–39. ISSN 1015-6046.
  56. ↑ Macleod, Catriona (). „The 'Causes' of Teenage Pregnancy: Review of South African Research — Part 2”Necesită abonament cu plată. South African Journal of Psychology (în engleză). 29 (1): 8–16. doi:10.1177/008124639902900102. ISSN 0081-2463.
  57. ↑ Hite, Shere (). The Hite Report: A Nationwide Study of Female Sexuality. New York, NY: Seven Stories Press. pp. 277–284. ISBN 978-1-58322-569-1. Arhivat din original la . Accesat în .
  58. ↑ Perera, B.; Reece, M. (). „Sexual behavior of young adults in Sri Lanka: Implications for HIV prevention”. AIDS Care. 18 (5): 497–500. doi:10.1080/09540120500241538. ISSN 0954-0121. PMID 16777642. Arhivat din originalNecesită abonament cu plată la . Accesat în .
  59. ↑ „Needs Assessment of Males who have Sex with Males in Calcutta and its Suburbs” (PDF). Naz Foundation International. . Arhivat din original (PDF) la . Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Sex_intercrural&oldid=17975760