Serghei Bernstein

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Jump to navigation Jump to search
Serghei Bernstein
50 de ani de la moarte
Sergei Natanowitsch Bernstein.jpg
Date personale
Născut22 februarie/[1] Modificați la Wikidata
Odesa, Imperiul Rus[2] Modificați la Wikidata
Decedat (88 de ani)[3][4] Modificați la Wikidata
Moscova, URSS[2] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Novodevicii[*] Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of the Soviet Union (1955–1980).svg URSS
Flag of Russia.svg Imperiul Rus
Flag of the Russian Soviet Federative Socialist Republic (1918–1937).svg Rusia bolșevică Modificați la Wikidata
Ocupațiematematician
profesor universitar Modificați la Wikidata
Activitate
Alma materUniversitatea din Paris  Modificați la Wikidata
OrganizațieAcademia de Științe a URSS[*]
Imperial University of Kharkov[*]
Universitatea din Moscova  Modificați la Wikidata
PremiiPremiul Stalin
Ordinul Lenin
Ordinul Steagul Roșu al Muncii

Serghei Natanovici Bernstein (în rusă Серге́й Ната́нович Бернште́йн, n. 5 martie 1880 la Odessa - d. 26 octombrie 1968 la Moscova) a fost un matematician rus sovietic. Este cunoscut pentru contribuțiile în domeniul ecuațiilor cu derivate parțiale, al geometriei diferențiale, teoriei probabilităților și al teoriei aproximării.

Serghei Bernstein și- susținut doctoratul la Sorbonne în 1904. În 1929 a obținut titlul de academician, iar în 1941 a fost laureat al Premiului Stalin.

Contribuții științifice[modificare | modificare sursă]

A făcut parte din mulțimea matematicienilor ruși care în acea perioadă s-au afirmat în domeniul analizei matematice și are la activ un lung șir de realizări în teoria funcțiilor (funcții algebrice), teoria ecuațiilor diferențiale și teoria probabilităților.

A introdus polinoamele de interpolare care sunt folosite la teoria aproximării unei funcții continue pe un interval închis, inițiate de Cebîșev. De asemenea, a adus deosebite în domeniul ecuațiilor cu derivate parțiale de tip eliptic, dând o metodă nouă de rezolvare a acestor ecuații.

A elaborat teoria constructivă a funcțiilor, cu aplicații în diferite domenii ale fizicii matematice. A stabilit noțiunea de analicitate pentru funcțiile de o variabilă reală.

Are rezultate și în domeniul calculului variațional și în geometrie.

Lucrările sale au fost studiate și generalizate de savanți români ca: Tiberiu Popovici (1945), Dimitrie Mangeron (1961), Gheorghe Mihoc (1959), Oleg Aramă (1962) și alții.

Legături externe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ http://www.mi.ras.ru/index.php?c=inmemoriapage&id=27705  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  2. ^ a b Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  3. ^ Marea Enciclopedie Sovietică (1969–1978) 
  4. ^ MacTutor History of Mathematics archive, accesat în