Scandalul Rampart

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Noua stație de poliție Rampart

Scandalul Rampart a implicat corupția răspândită în poliție în cadrul unității anti-criminalitate organizată a Community Resources Against Street Hoodlums (CRASH) din Divizia Rampart a Departamentului de Poliție din Los Angeles, la sfârșitul anilor 1990. Peste 70 de ofițeri de poliție care au fost repartizați sau asociați cu unitatea CRASH Rampart au fost implicați într-o formă de conduită incorectă, ceea ce a făcut unul dintre cele mai răspândite cazuri de corupție a poliției documentat din istoria SUA, responsabil pentru o lungă listă de infracțiuni, inclusiv împușcări neprovocate, bătăi neprovocate, plantarea de dovezi false, furtul și traficul de stupefiante, jaful bancar, sperjurul și acoperirea probelor acestor activități.[1]

Ancheta Rampart, bazată în principal pe declarații ale ofițerului CRASH corupt care a recunoscut faptele, Rafael Pérez, a implicat inițial peste 70 de ofițeri. Dintre acei ofițeri, s-au găsit suficiente dovezi pentru a aduce 58 în fața unui consiliu administrativ intern. Cu toate acestea, doar 24 s-a constatat că au comis vreo infracțiune, cu douăsprezece suspendări date de diferite durate, șapte forțati să demisioneze sau să se retragă și cinci au încetat activitatea.[2] Ca urmare a scandalului și dovedirea probelor falsificate și sperjurul poliției, 106 condamnări penale anterioare au fost răsturnate.[3] Scandalul a dus la peste 140 de procese civile împotriva orașului Los Angeles, California, costând orașul o sumă estimată de 125 milioane USD în soluționare.[4]

Parțial ca urmare a scandalului, primarul James K. Hahn nu l-a reîncadrat pe șeful de poliție Bernard Parks în 2002. Atât scandalul, cât și concedierea de facto a Parks s-a crezut că au precipitat înfrângerea lui Hahn de către Antonio Villaraigosa în alegerile pentru primărie din 2005.[5] Începând cu 2019, nu se cunoaște întinderea completă a corupției Rampart, iar mai multe investigații de viol, omucidere și tâlhărie care implică ofițeri Rampart rămân nesoluționate.[6][7]

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ „Editorial; D.A.'s Blind Spot”. Daily News, (Los Angeles, CA). . Accesat în . 
  2. ^ „Rampart Scandal”. Frontline. PBS. Accesat în . 
  3. ^ „Perez's Confessions: Audio Excerpts”. PBS. Accesat în . 
  4. ^ „Rampart Scandal Timeline”. PBS. Accesat în . 
  5. ^ Dunphy, Jack (). „Taking Racial Politics to a New Low”. National Review. Arhivat din original la . Accesat în . 
  6. ^ Edward Lawson.com Arhivat în , la Wayback Machine.
  7. ^ „Interviews: Detective Russell Poole”. PBS. Accesat în . 

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

  • Markovitz, Jonathan (2011). Racial Spectacles: Explorations in Media, Race, and Justice. Routledge. ISBN: 978-0-415-88383-2. (Chapters on Rampart in popular culture and in the news.)

Legături externe[modificare | modificare sursă]