Savarină

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Savarină

Savarina este o prăjitură de origine franceză, creată în 1845 de frații Julien, cofetari parizieni în timpul celui de-al Doilea Imperiu, și numită în onoarea celebrului gastronom și scriitor Brillat-Savarin. Se prepară din aluat moale și pufos,[1] turnată în formă de coroniță și înmuiată într-un sirop de kirsch sau rom. Se poate orna cu crême pâtissière (făcută la bain-marie din smântână bătută cu gălbenușuri),[2] frișcă, fructe proaspete sau confiate, gem sau marmeladă.

Istoric[modificare | modificare sursă]

În 1844, doi frați, Arthur și Auguste Julien, au deschis patiseria Bourse, la colțul dintre rue Vivienne și place de la Bourse din Paris.[3] Savarina a fost creată în 1845,[4] de fratele mai mic.[5]

În Principatele Române, savarinele sunt atestate încă din prima jumătate a veacului alXIX-lea.[2]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ https://dexonline.net/definitie-savarin%C4%83
  2. ^ a b https://comentator.ro/fusion/973-savarina-istorie-dulce-si-povestea-ei-romaneasca-retete-si-galerie-foto
  3. ^ Lacam, Pierre (), Le Glacier classique et artistique en France et en Italie (în franceză), Vincennes (Paris): chez les auteurs .
  4. ^ Favre, Joseph (), Dictionnaire universel de cuisine pratique (în franceză), Omnibus, ISBN 978-2-258-08877-1 .
  5. ^ Chatillon-Plessis, La Vie à table à la fin du XIXe siècle. Théorie, pratique et historique de gastronomie moderne (în franceză), BnF collection ebooks, ISBN 978-2-346-03824-4 .