Sava Gotul

Date personale
Sfântul Sava de la Buzău (Sava Gotul)

Născut	334 teritoriul Daciei post-romane, zona Subcarpaților de Curbură, Regiunea Buzăului de azi
Decedat	12 aprilie 372 teritoriul Daciei post-romane, înecat în râul Mousaios (Buzău)
Cauza decesului	execuție prin înec[*]
Etnie	got
Religie	creștinism
Ocupație	dascăl
Venerație
Venerat în	Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică
Sărbătoare	12 aprilie 28 aprilie
Statutul canonizării	sfânt
Însemne	un trunchi de copac
Sfinți
Modifică date / text

Sava Gotul, cunoscut și ca Sfântul Sava de la Buzău (zis Gotul), Sabbas, Sabas (d. 12 aprilie 372, râul Buzău) a fost un martir creștin din secolul al IV-lea, venerat ca sfânt de bisericile ortodoxă, catolică și de cele vechi orientale. Este prăznuit la 12 aprilie.

Biografie

S-a născut în anul 334 (aproximativ), în regiunea Buzăului, în apropiere de râul Mousaios (Buzăul de azi), din părinți creștini, din neamul gotic al tervingilor, trăitori în zona deluroasă a Subcarpaților de Curbură.^[1] Spre deosebire de majoritatea goților creștinați de Wulfila, Sava nu a fost arian, ci „cu siguranță catolic”^[2]^[3].^[4]

Într-o scrisoare din secolul al IV-lea adresată, în numele Bisericii din Goția, arhiepiscopului Vasile cel Mare, sfântul Sava a fost descris ca fiindː „drept în credință, evlavios, gata spre toată ascultarea cea după dreptate, cinstit, nemeșteșugit în cuvânt, dar nu în știință, grăind adevărul, reducându-i la tăcere pe idolatri, fără să se mândrească, ci, cum se cuvine celor smeriți, fiind supus, liniștit, iar nu îndrăzneț în cuvânt, râvnitor în tot lucrul bun, cântând în Biserică, în aceasta fiind foarte priceput, fără averi, fără proprietăți, decât cele socotite de folos, treaz, cumpătat în toate, neînvățat cu femeile, depărtat de lume, ținând posturile, stăruind în rugăciuni fără de slavă deșartă și bunei socoteli pe toate supunându-le, lucrând pe cele cuvenite, fără să-l intereseze cele nefolositoare și având credință întru totul fără prihană, lucrătoare prin iubire, după cum nimic nu-l tulbura în a vorbi mereu deschis în Domnul“. M. Păcurariu identifică pe episcopul Bretanion din Tomis ca autor al acestei scrisori.^[5] Copii ale documentului Pătimirea Sfântului Sava se păstrează în Biblioteca Vaticanului și Biblioteca San Marco din Veneția. Prima mențiune documentară a râului Buzău (sub numele de Mousaios) este din secolul al IV-lea, într-o scrisoare din anul 376, trimisă de Iunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor, arhiepiscopului din Cezareea Mazaca. În această scrisoare se relatează martirizarea, la 12 aprilie 372, a misionarului creștin got, Sava, înecat de către confrații lui de confesiune ariană, în râul Buzău. Sinaxarele amintesc apropierile sufletești ale Sfântului Sava de la Buzău de doi preoți goți din sate învecinate, un anume Sansalas și un altul, Gutticas. Între anii 369 și 372, în timpul prigoanei creștinilor pornită de Atanaric, rege got, legenda vorbește despre o apariție, a unui „bărbat foarte mare și luminos”, care îi spune Sfântului Sava să se alăture preotului Sansalas în ceea ce avea să-i fie începutul martiriului. Astfel, la porunca lui Atharid, fiul unui dregător got — Rotheseu —, cei doi sunt legați, biciuiți și târâți prin păduri incendiate. Rănile de pe trupul martirului se vindecă însă peste noapte, ceea ce-i înfurie pe prigonitori, care îl răstignesc pe două osii. A doua zi, spre dimineață, este eliberat de către o femeie, dar Sfântul Sava refuză să fugă. Atharid îl silește apoi să mănânce, împreună cu preotul Sansalas, din carnea jertfită idolilor. La împotrivirea lui Sava și la mărturisirea credinței sale în Christos ca singur Dumnezeu, i se leagă un trunchi de lemn de gât și este aruncat în Mousaios, găsindu-și sfârșitul astfel, „prin lemn și apă”, la vârsta de 38 de ani. Trupul i-a fost găsit de credincioși și înmormântat după tradiția creștină a acelor vremuri. În anul 374 sfântul Vasile cel Mare, episcop al Cezareei, i-a scris o scrisoare episcopului Bretanion de Tomis, în care i-a cerut acestuia aducerea moaștelor Sfântului Sava Gotul în Capadocia, împreună cu o descriere a martiriului său.

Venerare

Sfântul Martir Sava (Gotul) de la Buzău este sărbătorit în cultul român ortodox și greco-catolic pe 12 aprilie, iar în cel romano-catolic pe 28 aprilie.

Note

↑ Herwig Wolfram, Geschichte der Goten. Von den Anfängen bis zur Mitte des sechsten Jahrhunderts, München, 1980, p. 86.
↑ Georges Florovsky, Scrieri Esențiale, Ed. Doxologia, p. 460ː „Katholike de la Kath`holou [conform întregului] înseamnă, mai întâi de toate, plinătatea interioară și integritatea vieții Bisericii. Atunci când foloseau cuvintele Ekklesia Katholike [Biserica Catholică], primii creștini nu se refereau niciodată prin acestea la Biserica la scară globală. Mai degrabă, expresia evidenția ortodoxia Bisericii, adevărul „Marii Biserici”, ca fiind în opoziție cu duhul separatismului și al particularismului sectant”
↑ Georges Florovsky, Essential Theological Writings, p.260ː „Katholike from Kath`holou [according to the whole] means, first of all, the inner wholeness and integrity of the Church`s life. The first Christians when using the word Ekklesia Katholike [Catholic Church] never meant a worldwide Church. This word rather gave prominence to the orthodoxy of the Church, to the truth of the `Great Church`, as contrasted with the spirit of sectarian separatism and particularism”
↑ Herwig Wolfram, Geschichte der Goten, p. 92: „Sicher katholisch waren Saba, der am 12. April 372 das Martyrium erlitt, die beiden Presbyter Sansalas und Guththikas, vielleicht auch Inna, Rhima und Pina und der Bischof Goddas, der ihre Gebeine barg und ins Römerreich brachte.”
↑ „Scrisoarea Bisericii din Goția către cea din Cappadocia, despre Sf. Sava Gotul | Modern Language Translations of Byzantine SourcesDigitized Greek Manuscripts”. byzantine.lib.princeton.edu. Accesat în 25 ianuarie 2025.

Bibliografie

Hippolyte Delehaye, Passio sancti Sabae Gothi, în: Analecta Bollandiana 31, Paris, 1912;
Epifanie Norocel, „Sfântul Mucenic Sava”, în vol. Sfinți români și apărători ai Legii strămoșești, E.I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 194.
„Martiriul Sf. Sava Gotul”, în: Actele martirice, București, 1982, p. 319 ș.u.

Lectură suplimentară

Petre David, Din istoria sfinților poporului român, București, Editura Rompit, 1992, pp. 18-20.
Vasile Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, București, 1911, p. 137.
Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, Iași, Editura Doxologia, 2004, p. 100.
Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și români, București, Editura Basilica, 2003.
Sava Bogasiu, Viața și acatistul Sfântului Sava de la Buzău, Buzău, Editura Editgraph, 2024.
Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, Episcopia Buzăului, 1983.

Legături externe

Site dedicat Sfântului Sava de la Buzău Arhivat în 30 aprilie 2009, la Wayback Machine. (biografie, acatist, discuții)
Sfantul Sava de la Buzau, tanarul care a sfintit apele Buzaului, 24 mai 2012, CrestinOrtodox.ro
Martiriul Sf. Sava, 17 iulie 2006, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național
Râul Buzău, singura apă curgătoare din România în care a fost martirizat un creștin. Povestea Sfântului Sava Gotul, 13 aprilie 2013, Iulian Bunila, Adevărul
Le mystère gothique: Des runes aux cathédrales

[1] Herwig Wolfram, Geschichte der Goten. Von den Anfängen bis zur Mitte des sechsten Jahrhunderts, München, 1980, p. 86.

[2] Georges Florovsky, Scrieri Esențiale, Ed. Doxologia, p. 460ː „Katholike de la Kath`holou [conform întregului] înseamnă, mai întâi de toate, plinătatea interioară și integritatea vieții Bisericii. Atunci când foloseau cuvintele Ekklesia Katholike [Biserica Catholică], primii creștini nu se refereau niciodată prin acestea la Biserica la scară globală. Mai degrabă, expresia evidenția ortodoxia Bisericii, adevărul „Marii Biserici”, ca fiind în opoziție cu duhul separatismului și al particularismului sectant”

[3] Georges Florovsky, Essential Theological Writings, p.260ː „Katholike from Kath`holou [according to the whole] means, first of all, the inner wholeness and integrity of the Church`s life. The first Christians when using the word Ekklesia Katholike [Catholic Church] never meant a worldwide Church. This word rather gave prominence to the orthodoxy of the Church, to the truth of the `Great Church`, as contrasted with the spirit of sectarian separatism and particularism”

[4] Herwig Wolfram, Geschichte der Goten, p. 92: „Sicher katholisch waren Saba, der am 12. April 372 das Martyrium erlitt, die beiden Presbyter Sansalas und Guththikas, vielleicht auch Inna, Rhima und Pina und der Bischof Goddas, der ihre Gebeine barg und ins Römerreich brachte.”

[5] „Scrisoarea Bisericii din Goția către cea din Cappadocia, despre Sf. Sava Gotul | Modern Language Translations of Byzantine SourcesDigitized Greek Manuscripts”. byzantine.lib.princeton.edu. Accesat în 25 ianuarie 2025.

[1]

[2]

[3]

[4]

[5]