Sava Gotul
| Sfântul Sava de la Buzău (Sava Gotul) | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 334 teritoriul Daciei post-romane, zona Subcarpaților de Curbură, Regiunea Buzăului de azi |
| Decedat | 12 aprilie 372 teritoriul Daciei post-romane, înecat în râul Mousaios (Buzău) |
| Cauza decesului | execuție prin înec[*]  |
| Etnie | got |
| Religie | creștinism |
| Venerație | |
| Venerat în | Biserica Ortodoxă, Biserica Catolică |
| Sărbătoare | 12 aprilie 28 aprilie |
| Însemne | un trunchi de copac |
 Sfinți | |
Modifică date / text  | |
Sava Gotul, cunoscut și ca Sfântul Sava de la Buzău (zis Gotul), Sabbas, Sabas (d. 12 aprilie 372, râul Buzău) a fost un martir creștin din secolul al IV-lea, venerat ca sfânt de bisericile ortodoxă, catolică și de cele vechi orientale. Este prăznuit la 12 aprilie.
Biografie
[modificare | modificare sursă]S-a născut în anul 334 (aproximativ), în regiunea Buzăului, în apropiere de râul Mousaios (Buzăul de azi), din părinți creștini, din neamul gotic al tervingilor, trăitori în zona deluroasă a Subcarpaților de Curbură.[1] Spre deosebire de majoritatea goților creștinați de Wulfila, Sava nu a fost arian, ci „cu siguranță catolic”.[2] Într-o scrisoare adresată în secolul al IV-lea numele Bisericii din Goția arhiepiscopului Vasile cel Mare despre sfântul Sava Gotul, acesta a fost descris ca „drept în credință“.[3]
Prima mențiune documentară a râului Buzău (sub numele de Mousaios) este din secolul al IV-lea, într-o scrisoare din anul 376, trimisă de Iunnius Soranus, guvernatorul Scythiei Minor, arhiepiscopului din Cezareea Mazaca. În această scrisoare se relatează martirizarea, la 12 aprilie 372, a misionarului creștin got, Sava, înecat de către confrații lui de confesiune ariană, în râul Buzău. Copii ale documentului Pătimirea Sfântului Sava se păstrează în Biblioteca Vaticanului și Biblioteca San Marco din Veneția. Actul său de martirizare precizează că ar fi fost cantor sau dascăl în cadrul comunităților gotice din zona Subcarpaților de Curbură. Sinaxarele amintesc apropierile sufletești ale Sfântului Sava de la Buzău de doi preoți goți din sate învecinate, un anume Sansalas și un altul, Gutticas. Între anii 369 și 372, în timpul prigoanei creștinilor pornită de Atanaric, rege got, legenda vorbește despre o apariție, a unui „bărbat foarte mare și luminos”, care îi spune Sfântului Sava să se alăture preotului Sansalas în ceea ce avea să-i fie începutul martiriului. Astfel, la porunca lui Atharid, fiul unui dregător got — Rotheseu —, cei doi sunt legați, biciuiți și târâți prin păduri incendiate. Rănile de pe trupul martirului se vindecă însă peste noapte, ceea ce-i înfurie pe prigonitori, care îl răstignesc pe două osii. A doua zi, spre dimineață, este eliberat de către o femeie, dar Sfântul Sava refuză să fugă. Atharid îl silește apoi să mănânce, împreună cu preotul Sansalas, din carnea jertfită idolilor. La împotrivirea lui Sava și la mărturisirea credinței sale în Christos ca singur Dumnezeu, i se leagă un trunchi de lemn de gât și este aruncat în Mousaios, găsindu-și sfârșitul astfel, „prin lemn și apă”, la vârsta de 38 de ani. Trupul i-a fost găsit de credincioși și înmormântat după tradiția creștină a acelor vremuri. În anul 374 sfântul Vasile cel Mare, episcop al Cezareei, i-a scris o scrisoare episcopului Bretanion de Tomis, în care i-a cerut acestuia aducerea moaștelor Sfântului Sava Gotul în Capadocia, împreună cu o descriere a martiriului său.
Venerare
[modificare | modificare sursă]
Sfântul Martir Sava (Gotul) de la Buzău este sărbătorit în cultul român ortodox și greco-catolic pe 12 aprilie, iar în cel romano-catolic pe 28 aprilie.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Herwig Wolfram, Geschichte der Goten. Von den Anfängen bis zur Mitte des sechsten Jahrhunderts, München, 1980, p. 86.
- ^ Herwig Wolfram, Geschichte der Goten, p. 92: „Sicher katholisch waren Saba, der am 12. April 372 das Martyrium erlitt, die beiden Presbyter Sansalas und Guththikas, vielleicht auch Inna, Rhima und Pina und der Bischof Goddas, der ihre Gebeine barg und ins Römerreich brachte.”
- ^ „Scrisoarea Bisericii din Goția către cea din Cappadocia, despre Sf. Sava Gotul | Modern Language Translations of Byzantine SourcesDigitized Greek Manuscripts”. byzantine.lib.princeton.edu. Accesat în .
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Hippolyte Delehaye, Passio sancti Sabae Gothi, în: Analecta Bollandiana 31, Paris, 1912;
- Epifanie Norocel, „Sfântul Mucenic Sava”, în vol. Sfinți români și apărători ai Legii strămoșești, E.I.B.M.B.O.R., București, 1987, p. 194.
- „Martiriul Sf. Sava Gotul”, în: Actele martirice, București, 1982, p. 319 ș.u.
- Lectură suplimentară
- Petre David, Din istoria sfinților poporului român, București, Editura Rompit, 1992, pp. 18-20.
- Vasile Pârvan, Contribuții epigrafice la istoria creștinismului daco-roman, București, 1911, p. 137.
- Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Istoria Bisericii Ortodoxe Române, vol. I, Iași, Editura Doxologia, 2004, p. 100.
- Pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Sfinți daco-romani și români, București, Editura Basilica, 2003.
- Sava Bogasiu, Viața și acatistul Sfântului Sava de la Buzău, Buzău, Editura Editgraph, 2024.
- Spiritualitate și istorie la întorsura Carpaților, Episcopia Buzăului, 1983.
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Site dedicat Sfântului Sava de la Buzău (biografie, acatist, discuții)
- Sfantul Sava de la Buzau, tanarul care a sfintit apele Buzaului, 24 mai 2012, CrestinOrtodox.ro
- Martiriul Sf. Sava[nefuncțională], 17 iulie 2006, Catalin Pruteanu, Jurnalul Național
- Râul Buzău, singura apă curgătoare din România în care a fost martirizat un creștin. Povestea Sfântului Sava Gotul, 13 aprilie 2013, Iulian Bunila, Adevărul
- Le mystère gothique: Des runes aux cathédrales