Sarcoptes scabiei

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Sarcoptes scabiei
Sarcoptes scabei 2.jpg
Clasificare științifică
Regn: Animalia
Încrengătură: Arthropoda
Subîncrengătură: Chelicerata
Clasă: Arachnida
Subclasă: Acarina
Supraordin: Acariformes
Ordin: Astigmata
Familie: Sarcoptidae
Subfamilie: Sarcoptinae
Gen: Sarcoptes
Specie: S. scabiei
Nume binomial
Sarcoptes scabiei
De Geer, 1778

Sarcoptes scabiei, Sarcoptul râiei, este un parazit care îşi sapă galerii în piele provocând apariţia scabiei (râiei). Acesta nu infectează numai omul, dar şi pisicile, câinii, dintre cele sălbatice: mistreţul, vobatide, koala şi maimuţele[1]. Specia Sarcoptes scabiei, varietatea hominis, a fost descoperită de biologul italian Diacinto Cestoni, în secolul XVII.

Descriere[modificare | modificare sursă]

Adulţii Sarcoptes scabiei sunt sferici sau ovali, aplatizaţi dorso-ventral, cu partea dorsală convexă[2]. Corpul este acoperit cu spini[3]. Femelele au o lungime de 0,3-0,45 milimetri şi lăţime de 0,25-0,35 milimetri, masculii sunt de două ori mai mici[2]. Ei sunt orbi.

Modul de viaţă şi omul[modificare | modificare sursă]

Sarcoptul râiei sapă galerii cu ajutorul pedipalpilor şi picioarelor. Pentru această picioarele posedă cârligi şi căngi. Pedipalpii sunt folosiţi nemijlocit la săparea galeriilor, iar picioarele la fixarea acarianului în straturile de piele. Acţiunea acestui parazit cauzează o mâncărime intensă în regiunea afectată. În plus, prezenţa ouălor produce o reacţie alergică masiva, care, la rândul său, produce mâncărime şi mai mare.Deşi durata lor de viaţă este de numai circa 3 - 4 săptămâni, pacienţii ,rareori, prezintă mai mult de o duzină de acarieni. Chiar şi aşa, acest număr poate provoca o mâncărime chinuitoare, mai ales pe timp de noapte. Leziunile formate în urma scărpinatului predispun pielea, şi organismul, spre infectarea cu diferite bacterii patogene. Aceasta poate duce la apariţia eczemei şi streptodermiei.
Transmiterea bolii se produce prin conatct direct cu persoanele infectate cu acesta. De aceea regiunile cele mai afectate sunt mânile, însă Sarcoptul scabieie poate fi prezent pe toată suprafaţa corpului.

Prezenţa Sarcoptes scabiei la animale[modificare | modificare sursă]

Sarcoptes scabiei poate afecta şi mamiferele, în special cele domestice. De exemplu, acesta este frecvent întâlnit la porci. Aceasta diminuând semnificativ creşterea şi dezvoltarea animalelor. De obicei, porcii mor peste 5 zile, în condiţii de fermă. În situaţia, când Sarcoptul râiei este prezent la o turmă întreagă, este foarte dificil de a o dezinfecta. La câini, pisici acesta provoacă năpârlirea patologică, însoţită de roşeaţă, uscăciune, răni. La păsări acesta poate fi găsăt în special pe picioare, producând erupţii cutanee.

Ciclul de viaţă[modificare | modificare sursă]

Femelele adulte depun 2-3 ouă pe zi în galeriile săpate în piele. Aceste ouă sunt ovale de 0,1-0,15 milimetri. Larvele, având trei perechi de picioare, eclozează după 3-10 zile de la depunerea ouălelor. Ele se deplaseză la suprafaţa pielei urcându-se în foliculul părului. Acolo după năpârlire, larvele se transformă în nimfe, deja cu patru perechi de picioare. Nimfele, de asemenea după năpârlire se transformă în adulţi, numai că câte deosebiri în dependenţă de sex. Femele fiind mai mari trec prin mai multe etape de năpârliri decât masculii. Împerecherea are loc doar o singură dată, însă femela devine fertilizată pentru tot restul vieţii ei (1 – 2 luni), avâd capacitatea să depună ouă pe parcursul întregii vieţi. Masculii

adulţi trăiesc în medie 3-4 săptămâni[2].

Vezi şi[modificare | modificare sursă]

Referinţe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ D. B. Pence & E. Ueckermann (2002). „Sarcoptic mange in wildlife” (PDF). Scientific and Technical Review of the World Organisation for Animal Health 21 (2): 385–398. PMID 11974622. http://www.oie.int/boutique/extrait/PENCE.pdf. 
  2. ^ a b c Scabies”. Laboratory Identification of Parasites of Public Health Concern. Centers for Disease Control Division of Parasitic Diseases. 5 decembrie 2008. http://www.dpd.cdc.gov/dpdx/HTML/Scabies.htm. Accesat la 9 februarie 2009. 
  3. ^ L. Arlian (1989). „Biology, host relations and epidemiology of Sarcoptes scabiei”. Annual Review of Entomology 34: 139–161. doi:10.1146/annurev.en.34.010189.001035. http://arjournals.annualreviews.org/doi/pdf/10.1146/annurev.en.34.010189.001035?cookieSet=1.