Sagallo
| Sagallo ساغلو | |||
| — Oraș — | |||
| |||
  Sagallo ساغلو Sagallo ساغلو (Djibouti) | |||
| Coordonate: 11°40′N 42°44′E / 11.667°N 42.733°E | |||
|---|---|---|---|
| Stat |  Djibouti | ||
| Regiune | Regiunea Tadjourah | ||
| Atestare |  | ||
| Dispariție | | ||
| Altitudine | 21 m.d.m. | ||
| Altitudine maximă | 21 m.d.m. | ||
| Prezență online | |||
 | |||
Modifică date / text  | |||
Sagallo (în rusă Сагалло, în arabă ساغلو, în franceză Sagallou) a fost o așezare efemeră rusă înființată în 1889 în Golful Tadjoura din Somalia franceză ( Djibouti). Așezarea a fost localizată aproximativ la 149 km vest de capitala Djibouti.
Istoric[modificare | modificare sursă]
Sagallo a fost inițial un mic sat de pe litoral. În antichitate, Sagallo făcea parte din orașele-state care se angajau într-o rețea comercială profitabilă care conecta negustorii cu Fenicia, Egiptul Ptolemeic, Grecia, Persia Partă, Nabateea și Imperiul Roman.
Stăpânirea franceză[modificare | modificare sursă]
| Apartenență istorică |
|---|
 Somalia Franceză 1883-1967
|
| Teritoriul Francez al popoarelor Afar și Issas 1967-1977
|
Imperiul Otoman a controlat zona din secolul al XVI-lea până în secolul al XIX-lea. Din 1862 până în 1894, teritoriul care se întindea până la nordul Golfului Tadjoura era numit Obock a fost guvernat de sultani ai triburilor Somali și Afar, lideri locali cu care Franța a semnat diferite tratate între 1883 și 1887 ca să obțină un punct de sprijin în regiune.[1][2][3] În 1894, Léonce Lagarde a înființat o administrație franceză permanentă în orașul Djibouti și a numit regiunea Côte française des Somalis, nume cu care a fost cunoscută regiunea pânăîn 1967.
Stăpânirea rusă[modificare | modificare sursă]
| Apartenență istorică |
|---|
 Imperiu Rus 6 ianuarie 1889–5 februarie 1889
|
În 1883, Nikolai Ivanovitci Achinov (un aventurier din Penza[4][5] b. 1856[6]) a vizitat Abisiniua (Imperiul Etiopian) în vederea stabilirii legăturilor politice și bisericești dintre cele două imperii. După reîntoarcerea în Rusia, Achinov și-a făcut publice planurile pentru o expediție în 1888 în Golful Tadjoura pentru înființarea unei așezări, el pretinzând în acest timp că este un cazac liber. Achinov i-a asigurat pe cei doritori că sultanul din Tadjoura, Mohammed Loitah, i-a închiriat pe vecie o suprafață de pământ în regiune.[7] Pe 10 decembrie 1888, Achinov împreună cu 165 de cazaci de pe Terek s-au îmbarcat pe „Kornilov”, o navă care ridica ancora din Odessa spre Alexandria. Membrii expediției s-au îmbarcat mai apoi pe nava rusă „Lazarev”, care i-a adus la Port Said. Achinov a închiriat de aici nava austriacă „Amfitrida”, care a intrat în Golful Tadjoura pe 6 ianuarie 1889. Expediția a fost salutată de un grup de preoți etiopieni.[7] Achinov s-a străduit să-i țină pe cazacii sub controlul său, dar unii au făcut raiduri împotriva satelor populației afar, au furat o vacă și o oaie, după care i-au alungat pe membrii tribului local cu focuri de pușcă. Sultanul a acceptat plata a 60 de franci din partea lui Achimov ca despăgubire pentru incident.[8] Ministerul de externe francez a cerut explicații cu privire la acțiunile lui Achimov, iar ambasadorul rus la Paris a afirmat că guvernul Imperiului Rus nu are niciun amestec în expediția lui Achimov. Pe 14 ianuarie, Achimov a ales fortul egiptean abandonat de la Sagallo ca noua bază a expediției. Achinov a numit fortul Noua Moscovă. În fort a fost ridicat un cort, care să servească pe post de biseerică cu hramul Sfântul Nicolae. În fort a fost arborat steagul expediției.[7]
În presă au apărut vești despre efectivele foarte numeroase ale expediționarilor. Mai târziu, mai mulți coloniști au fugit la Obock, informându-i pe francezii despre locul unde se află așezarea. Pe 5 februarie, cazacii au remarcat prezența în golf a unui crucișător și trei canoniere franceze. Francezii au emis un ultimatum, dar Achinov l-a înțeles greșit și nu s-a predat. Barajul de artilerie care a urmat a fost o surpriză completă pentru ruși, 6 coloniști fiind uciși și 22 răniți.[9] Rușii au arborat o cămașă albă în semn de predare. Guvernul rus s-a dezis de Achinov, acuzându-l de nesupunere față de țar și de acte de piraterie. Coloniștii au fost arestați și deportați la Odessa la bordul Zabiyaka.[8]
Climat[modificare | modificare sursă]
| Date climatice pentru Sagallo | |||||||||||||
|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
| Luna | Ian | Feb | Mar | Apr | Mai | Iun | Iul | Aug | Sep | Oct | Nov | Dec | Anual |
| Maxima medie °C (°F) | 29.2 (84,6) |
29.4 (84,9) |
31.4 (88,5) |
33.5 (92,3) |
36.5 (97,7) |
40.1 (104,2) |
41.8 (107,2) |
40.8 (105,4) |
38.0 (100,4) |
34.2 (93,6) |
31.5 (88,7) |
29.9 (85,8) |
34,69 (94,45) |
| Minima medie °C (°F) | 20.2 (68,4) |
23.2 (73,8) |
24.6 (76,3) |
26.2 (79,2) |
28.8 (83,8) |
31.7 (89,1) |
31.0 (87,8) |
30.5 (86,9) |
30.8 (87,4) |
26.5 (79,7) |
24.1 (75,4) |
21.0 (69,8) |
26,55 (79,79) |
| Precipitații mm (inches) | 10 (0.39) |
8 (0.31) |
12 (0.47) |
13 (0.51) |
7 (0.28) |
1 (0.04) |
6 (0.24) |
20 (0.79) |
9 (0.35) |
11 (0.43) |
22 (0.87) |
15 (0.59) |
134 (5,28) |
| Sursă: Climate-Data.org[10] | |||||||||||||
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ Raph Uwechue, Africa year book and who's who, (Africa Journal Ltd.: 1977), p.209.
- ^ Hugh Chisholm (ed.), The encyclopædia britannica: a dictionary of arts, sciences, literature and general information, Volume 25, (At the University press: 1911), p.383.
- ^ A Political Chronology of Africa, (Taylor & Francis: 2001), p. 132 ISBN: 1857431162.
- ^ Ashinov, Achinov, Atchinoff or Atchimoff
- ^ Le cosaque Achinoff in Le Progrès Illustré (French daily newspaper), March 1, 1891
- ^ Ernest A. Wallis Budge, A history of Ethiopia, Nubia and Abyssinia, Taylor & Francis,1928.
- ^ a b c „Neva,2001, №8, p. 217-220”. Accesat în .
- ^ a b „French Somali History”. Accesat în .
- ^ „Lunochkiv” (în rusă). Accesat în .
- ^ „Climate: Sagallo – Climate graph, Temperature graph, Climate table”. Climate-Data.org. Accesat în .
Lectură suplimentară[modificare | modificare sursă]
„Sagallo”. Encyclopædia Britannica. 23 (ed. 11). .- Harding, Les. Dead Countries of the Nineteenth and Twentieth Centuries. The Scarecrow Press, 1998.
- Jean Robert Constantin (comte de), L'archimandrite Païsi et l'ataman Achinoff: une expédition religieuse en Abyssinie. Librairie de la Nouvelle Revue, 1891.
- French Somali Coast 1708–1946, schudak.de
