Sac lacrimal

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sac lacrimal

Aparatul lacrimal (secțiune din stânga)

Anatomia internă a aparatului lacrimal
Detalii
Latinăsaccus lacrimalis
arteră angulară
Resurse externe
Gray'sp.1028
TAA15.2.07.068
FMA20289
Terminologie anatomică

Sacul lacrimal [1] este capătul dilatat superior al canalului nazolacrimal, [2] și este așezat într-un canal adânc format din osul lacrimal și procesul frontal al maxilarul. Conectează canaliculi lacrimali, care colectează lacrimile de suprafața ochiului și conductul nazolacrimal, care conduce acest fluid în cavitatea nazală. [3] Ocluzia sacului lacrimal duce la dacriocistită. [4]

Anatomie[modificare | modificare sursă]

Are formă ovală și măsoară între 12 și 15   mm. în lungime; capătul său superior este închis și rotunjit; partea inferioară a acestuia se continuă în canalul nazolacrimal.

Suprafața sa superficială este acoperită de o expansiune fibroasă derivată din ligamentul palpebral medial, iar suprafața profundă a acestuia este traversată de partea lacrimală a orbicularis oculi, care este atașată de creasta osului lacrimal.

Histologie[modificare | modificare sursă]

Ca și canalul nazolacrimal, sacul este căptușit de epiteliul columnar stratificat cu celule goblet care secretă mucus, împreună cu țesut conjunctiv înconjurător. Sacul lacrimal, de asemenea, drenează din ochi resturi și microbi.

Fiziologie[modificare | modificare sursă]

Servește ca rezervor pentru colectarea lacrimilor, în care sacul lacrimal le pompează spre interior și spre exterior sub acțiunea mușchiului orbicularis în timpul clipirii.

Imagistică[modificare | modificare sursă]

Sacul lacrimal poate fi radiografiat prin dacrocistografie, în care este injectat radiocontrastul, urmat de expunerea cu raze X.

Imagini suplimentare[modificare | modificare sursă]

Vezi și[modificare | modificare sursă]

Referințe[modificare | modificare sursă]

Acest articol conține text aflat în domeniul public, preluat din pagina 1028 a ediției 20 a Gray's Anatomy (1918)

  1. ^ Dr. Johannes Sobotta (). Sobotta's Atlas and Textbook of Human Anatomy. Philadelphia. 
  2. ^ „Endoscopic Dacryocystorhinostomy”. ScienceDirect. . pp. 143–148.e1. doi:10.1016/B978-0-323-47664-5.00017-1. Accesat în . Anatomy: The lacrimal sac extends approximately 10 mm above the axilla of the middle turbinate. 
  3. ^ Remington, Lee Ann (). „Ocular Adnexa and Lacrimal System”. Clinical Anatomy and Physiology of the Visual System. Elsevier. pp. 159–181. doi:10.1016/b978-1-4377-1926-0.10009-8. ISBN 978-1-4377-1926-0. The lacrimal sac lies within a fossa in the anterior portion of the medial orbital wall. This fossa is formed by the frontal process of the maxillary bone and the lacrimal bone. The sac is surrounded by fascia, continuous with the periorbita, which runs from the anterior to the posterior lacrimal crests. 
  4. ^ Beare, Nicholas A.V.; Bastawrous, Andrew (). „Ophthalmology in the Tropics and Sub-tropics”. Manson's Tropical Infectious Diseases. Elsevier. pp. 952–994.e1. doi:10.1016/b978-0-7020-5101-2.00068-6. ISBN 978-0-7020-5101-2. Tears drain through the canaliculi, lacrimal sac and naso-lacrimal duct into the nose. Blockage of the naso-lacrimal duct prevents drainage of the lacrimal sac, which may lead to infection, causing a painful swelling at the side of the nose below the medial canthus. This may present as a chronically watery, discharging eye, or as an acutely inflamed abscess. This should be treated with oral broad-spectrum antibiotics. The problem may recur unless drainage into the nose is re-established.