Sărăuad, Satu Mare
| Sărăuad | |
| Tasnádszarvad | |
| — sat — | |
  Sărăuad Sărăuad (România) | |
| Coordonate: 47°28′45″N 22°37′32″E / 47.47917°N 22.62556°E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Satu Mare |
| Oraș |  Tășnad |
| Altitudine | 164 m.d.m. |
| Populație (2021) | |
| - Total | 1.065 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 445304 |
| Prefix telefonic | +40 x61 [1] |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Sărăuad (în maghiară Tasnádszarvad) este un sat ce aparține orașului Tășnad din județul Satu Mare, Transilvania, România.
Este o localitate care aparține de centrul urban Tășnad. Din punct de vedere al locuitorilor, este impărțit pe două mari etnii, români și maghiari.
Istorie[modificare | modificare sursă]
Inca din timpurile vechi facea parte din zona geografica al actualului judet Satu Mare, denumirea zonei fiind "comitatul Sătmar". Sărăuad datează din 1465. Cel mai important moșier al zonei era Szénási István, care a spijinit biserica reformată. In aceasta localitate s-a nascut, Grigore Maior, în anul 1715, el urmand sa devina, episcop al Episcopiei de Fagaras si Alba Iulia între 1773-1782. Privind biografia lui Grigore Maior, dascălul Daniil Graur a scris, bazandu-se pe marturiile lui Vasiliu Criste, urmatoarele în 1932:
| “ | Cum Grigorie Maior avea și conume, este mai mult ca sigur că era de origine nobil, întrucât a trăit înainte de Iosif II. Se spune că părintele său era foarte aspru. Păzind odată, într'o toamnă, vitele în ograda părintelui său, o junincă a trecut în ograda unui vecin. Cum vecinul a închis juninca, băiatul de frică să nu capete o bătaie, nu s'a mai întors la casa părintească. Astfel, fugând în lume, a ajuns până la Blaj. Aci un oarecare canonic l'a luat la sine. Văzând că băiatul este diligent și îi place cartea, l'a înscris la școli și în urmă episcopul de atunci l'a trimis la Roma. E de notat, că înainte de anul 1848 numai nobililor, respective băeților lor le era permis a umbla la școli. In zădar a fost căutat de părinții lui, că nu i-au mai dat de urmă. Cam la 30 ani s'a hotărît să-și cerceteze părinții. S'a dus la Sărăuad. Trăindu-i încă părinții, a întrebat dacă își mai aduc aminte de fiul lor. I s'a răspuns că nu au mai auzit de el. Atunci episcopul și-a îmbrățișat părinții spunâ,ndu-le, că el este fiul lor și le-a spus că între ce împrejurări i-a părăsit. Episcopul Grigorie Maior în amintirea acelui eveniment a donat 10 mii florini pentru edificarea bisericei din Sărăuad. Pe acel timp era curator bisericesc un credincios cu numele Petricaș. Acest curator a și început la zidirea bisericei. Lăcomind însă la suma aceea mare de bani, și-a însușit o parte din ei, așa că numai pereții i-a ridicat. Curatorul Petricaș, ca să scape de urmărire a trecut la legea reformată (calvinistă) și s'a făcut ungur. Dintre descendenții acestui Petricaș, un fiu cu numele Dr. Petri Mór, a fost revizor școlar al județului Sălaj în Zălau. [...] Când a venit episcopul în comuna natală ca să se convingă cum progresează edificarea bisericei și văzând numai pereții — a lăcrimat.. și a mai donat 5000 florini pentru terminarea bisericei din Sărăuad.[2] | ” |
Clădirea bisericii a fost construită în anul 1777, exteriorul edificiului este tencuit în alb. In anul 2010 a fost ridicat în curtea bisericii un bust al episcopului greco-catolic Grigorie Maior.[3]
Personalități[modificare | modificare sursă]
Imagini[modificare | modificare sursă]
-
Sărăuad în Harta Iosefină a Transilvaniei
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Daniil Graur, 0 lămurire istorică, în Școala Noastră, Noemvrie 1932, anul IX, no.9, p.371.
- ^ Sărăuad, Biserica ortodoxă