Săpânța, Maramureș
| Săpânța | |
| — Sat — | |
 Săpânța | |
  Săpânța Săpânța (România) | |
 Săpânța Săpânța (Județul Maramureș) | |
| Coordonate: 47°58′19″N 23°41′55″E47°58′19″N 23°41′55″E | |
|---|---|
| Țară |  România |
| Județ |  Maramureș |
| Comună | Săpânța |
| SIRUTA | 108954 |
| Populație (2011) | |
| - Total | 2.903 locuitori |
| Fus orar | EET (+2) |
| - Ora de vară (DST) | EEST (+3) |
| Cod poștal | 437305 |
| Prefix telefonic | +40 x59 [1] |
| Prezență online | |
GeoNames  | |
Modifică date / text  | |
Săpânța este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.
Cuprins
Istoric[modificare | modificare sursă]
Prima atestare documentară: 1373 (Zapancha). [2]
Etimologie[modificare | modificare sursă]
Etimologia numelui localității: din lat. sapinus „brad" (< rad. i.-e. sappus „brad”) + suf. -ț + suf. top. -a. [3]
Demografie[modificare | modificare sursă]
La recensământul din 1930 au fost înregistrați 3.727 de locuitori, dintre care 2.668 români, 998 evrei, 22 țigani, 18 maghiari, 13 ucrainieni ș.a.[4] Sub aspect confesional populația era alcătuită din 2.577 greco-catolici, 999 mozaici, 88 adventiști, 29 ortodocși ș.a.[5]
La recensământul din 2002 din totalul de 3.267 locuitori, 3240 erau români, 2 maghiari, 17 țigani și 8 ucrainieni. Confesional erau 2.936 ortodocși, 257 adventiști de ziua a șaptea, 65 greco-catolici, 3 penticostali, 1 romano-catolic și 1 reformat.
Obiective turistice[modificare | modificare sursă]
- Săpânța este celebră prin cimitirul din localitate - cimitirul vesel din Săpânța, operă a meșterului Stan Pătraș - 1935. Crucile gravate și colorate de meșterul Stan Pătraș și de ucenicii săi reprezintă în versuri simple, naive, viața celui răposat, atât prin realizările sale, cât și prin obiceiurile rele ale acestuia, aceasta conferindu-i o notă de originalitate deosebită și unicitate în întreaga lume.
- Rezervația naturală “Mlaștina Poiana Brazilor” (3 ha).
- Vâltorile din Săpânța - construcții de formă conică realizate din bușteni în care apa captată din râu formează un vârtej puternic. Aceste vâltori sunt folosite pentru spălarea cergilor, țolurilor și postavurilor.
Așezământ monahal[modificare | modificare sursă]
- Mănăstirea ortodoxă Peri-Săpânța, cu hramul „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”.
Note[modificare | modificare sursă]
- ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
- ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.
- ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
- ^ Recensământul general al populației României din 29 Decemvrie 1930, vol. II, pag. 276.
- ^ Idem, pag. 659.
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Sapanta - cu gluma pe moarte calcand, 18.11.2005, Gândul
- Minunile de la Sapanta, 18 august 2007, Adrian Bucurescu, România liberă
- Săpânța - o destinatie surpriză, 13-10-2012, InfoEST
- Albumul "The Merry Cemetery of Sapanta", Ram Distribution, 2008.
- http://www.sapantamaramures.ro/atractii-turistice/
Galerie de imagini[modificare | modificare sursă]
Satul
Biserica şi Cimitirul Vesel din Săpânţa
Râul Săpânța
Magazin obiecte religioase in cimitir Sapanta
Clopote functionale in cimitirul vesel din Sapanta, Maramures.
Biserica in renovare din cimitirul Sapanta
In incinta curtii casei unde a locuit creatorul cimitirului vesel se afla si atelierul unde acesta producea crucile.
Primăria comunei Săpânța
MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.
