Sándor Hevesi

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sándor Hevesi
Date personale
Nume la naștereHoffmann Sándor Modificați la Wikidata
Născut[2] Modificați la Wikidata
Nagykanizsa, Comitatul Zala, Ungaria Modificați la Wikidata
Decedat (66 de ani)[2] Modificați la Wikidata
Budapesta, Regatul Ungariei[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Kerepesi Modificați la Wikidata
PărințiHoffmann Mór[*][[Hoffmann Mór |​]] Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațiescenarist
traducător
regizor de teatru
profesor
theatre manager[*][[theatre manager (person who manages a theatre)|​]]
critic de teatru[*]
dramaturg Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară[4][5] Modificați la Wikidata
Activitate
PatronajNyugat[*][[Nyugat (Hungarian literary journal)|​]]
Pesti Napló[*][[Pesti Napló (newspaper in Hungary (1850–1939))|​]]
Pesti Magyar Színház[*][[Pesti Magyar Színház (hungarian state-run theater in Budapest (1837-))|​]][1]  Modificați la Wikidata

Sándor Hevesi (nume original: Sándor Hoffman) (n. , Nagykanizsa, Comitatul Zala, Ungaria – d. , Budapesta, Regatul Ungariei) a fost un dramaturg, scriitor, traducător, critic literar, regizor și director de teatru maghiar.

Sándor Hevesi (1910)
Portretul și semnătura lui Sándor Hevesi
A bűvészinas împreună cu câțiva actori după reprezentația uneia dintre ultimele sale piese, A bűvészinas (1938), la Teatrul Belváros. În imagine apar Rudolf Somogyvári (pianistul Viktor Récsey), Ida Turay (Marianne), Sándor Hevesi (autorul piesei) și László Szilassy (jurnalistul Pál Kemény).
Placă în memoria lui Sándor Hevesi pe peretele unei clădiri din sectorul VII al Budapestei

Biografie[modificare | modificare sursă]

Mormântul lui Sándor Hevesi. Cimitirul Kerepesi: 41/1-1-23.

A urmat studii juridice și a obținut doctorate în drept și filozofie la ELTE.

Între anii 1892 și 1906 a fost colaborator al ziarului Magyar Szemle. În 1901 a fost angajat regizor la Teatrul Național din Budapesta, cu sprijinul lui László Beöthy. Între anii 1904 și 1908 a fost unul dintre regizorii Companiei Thália, pe care o fondase, iar în perioada 1907-1908 a fost regizor șef al Népszínház. A lucrat apoi la Teatrul Național din Budapesta: ca regizor (din 1908), ca regizor șef (din 1922) și ca director (în perioada 1923-1932). Începând din 1912 a fost regizor-șef al Operei Maghiare. În 1923 a fost numit membru pe viață al Teatrului Național, iar în 1926 a devenit membru al Societății Kisfaludy. În perioada 1927-1932 a fost profesor la Academia de Artă Dramatică din Budapesta. În 1929 a ținut prelegeri despre literatura maghiară și William Shakespeare la Universitatea din Londra. Din 1933 până la moartea sa a lucrat la Teatrul Maghiar din Pesta. O școală primară din Nagykanizsa poartă numele Sándor Hevesi.

Activitatea teatrală[modificare | modificare sursă]

Regizor[modificare | modificare sursă]

Autor de dramatizări[modificare | modificare sursă]

  • Házi tündér (1945)
  • A Pál utcai fiúk (1946, 1959, 1995)
  • A kőszívű ember fiai (1952, 1961, 1963, 1970, 1993, 1998)
  • Pathelin mester (1958) (fordító is)
  • Fekete gyémántok (1961)
  • Az Aranyember (2001)

Traducător[modificare | modificare sursă]

  • Shaw: The Shewing-Up of Blanco Posnet (1945, 1963)
  • Shaw: Sfânta Ioana (1945, 1955-1958, 1963)
  • Molière: Avarul (1945, 1951, 1993)
  • Shaw: Pygmalion (1946-1947)
  • Shaw: Prea adevărat ca să fie frumos (1946)
  • Bretzner: Szöktetés a szerájból (1947, 1950, 1957, 1960-1962, 1968, 1975-1977, 1979-1980, 1987, 2003)
  • Molière: Prețioasele ridicole (1947, 1950)
  • Shaw: Om și supraom (1948)
  • Cammarano: Trubadurul (1948, 1951, 1954, 1961-1963, 1966, 1970, 1972-1974, 1979, 1985, 1991, 1995)
  • Shaw: The Shewing-Up of Blanco Posnet (1948)
  • Wilde: Soțul ideal (1949, 1981)
  • Gogol: Leánynézőbe (1950-1952)
  • Molière: Vicleniile lui Scapin (1951, 1984)
  • Molière: Furfangos fickó (1953)
  • Beaumarchais: Bărbierul din Sevilla (1953-1956, 1958, 1961-1962, 1986, 1990, 1994)
  • Molière: Georges Dandin (1954-1955)
  • Shaw: Cezar și Cleopatra (1955, 1966)
  • Carlo Goldoni: Hangița (1955, 1961)
  • Shaw: Fekete papagáj (1957)
  • Sardou-Najac: Divorț (1957-1959, 1961, 1965, 1977)
  • Wilde: Ce înseamnă să fii onest  (1959-1960, 1965, 1968, 1970-1972, 1976, 1985-1986, 1995, 2000, 2003)
  • Wilde: Lady Windermere și evantaiul ei (1959)
  • William Shakespeare: Nevestele vesele din Windsor (1961)
  • Shaw: A cárnő (1966)
  • Shaw: Omul destinului (1972)
  • Shaw: Înapoi la Matusalem (1982)
  • Shaw: Segítség! Orvos! (1992)
  • Lavery: Az úr katonái (1995, 1998)
  • Shaw: Candida (1998)

Piese de teatru[modificare | modificare sursă]

  • Ámor játékai
  • Az új földesúr
  • Egy magyar nábob
  • Régi jó világ
  • Az apja fia (dramă, 1912)
  • A Madonna rózsája (1915)
  • A hadifogoly (1917)
  • Görögtűz (comedie, 1918)
  • Császár és komédiás (1919)
  • 1514 (1921)
  • Elzevir (comedie, 1925)
  • Az Amazon (comedie, 1928)
  • A bűvészinas (1938)

Lucrări cu caracter științific[modificare | modificare sursă]

  • Dráma és színpad (studii, 1896)
  • A színjátszás művészete (1908)
  • Az előadás művészete (1908)
  • Mozart (1917)
  • Az igazi Shakespeare és egyéb kérdések (1919)
  • Shaw-breviarium (1922)
  • Színház (1938)
  • A drámaírás iskolája (studii, 1961)
  • Amit Shakespeare álmodott (1964)
  • Az előadás, a színjátszás, a rendezés művészete (1965)

Scenarii de filme[modificare | modificare sursă]

  • Mire megvénülünk (1917)
  • Petőfi (1922)
  • Az aranyember (1936)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Shakespeare. Essays aus Ungarn (în germană), lucrare scrisă[*], , p. 207 
  2. ^ a b c d Autoritatea BnF, accesat în  
  3. ^ , accesat în  
  4. ^ Autoritatea BnF, accesat în  
  5. ^ CONOR[*][[CONOR (authority control file for author and corporate names in Slovene system COBISS)|​]]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)

Bibliografie[modificare | modificare sursă]

Legături externe[modificare | modificare sursă]