Sari la conținut

Rupere a barajului

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Golirea lacului prin Barajul Teton, rupt la 5 iunie 1976
Ruinele barajului de la Vega de Tera (Spania) după ruperea din 1959

O rupere a barajului este un tip catastrofal de cedare structurală⁠(d) caracterizată prin eliberarea bruscă, rapidă și necontrolată a apei captate sau probabilitatea unei astfel de eliberări necontrolate.[1] Între 2000–2009 în întreaga lume au avut loc peste 200 de defecțiuni notabile la baraje.[2]

Un baraj este o barieră peste o apă curgătoare pe care obstrucționează, care direcționează sau încetinește curgerea, creând adesea un lac de acumulare. Majoritatea barajelor au o secțiune numită „deversor” peste sau prin care apa curge, fie intermitent, fie continuu, iar unele au instalate sisteme de generare a curentului electric.

Barajele sunt considerate în conformitate cu dreptul internațional umanitar⁠(d) „instalații care conțin forțe periculoase” datorită impactului masiv al unei posibile distrugeri asupra populației civile și asupra mediului. Defecțiunile barajului sunt relativ rare, dar pot provoca pagube imense și pierderi de vieți omenești atunci când apar. În 1975, ruperea barajului Banqiao⁠(d) și a altor baraje din provincia Henan, China a provocat mai multe victime decât orice altă rupere de baraj din istorie. Dezastrul a ucis aproximativ 171 000 de oameni[3] și a lăsat fără case 11 milioane de oameni.

Principalele cauze al ruperilor barajelor

[modificare | modificare sursă]
Simbol internațional special pentru lucrări și instalații care conțin forțe periculoase

Cauze obișnuite ale ruperii unui baraj sunt:

  • Materiale/tehnici de construcție necorespunzătoare (barajul Gleno)
  • Eroare de proiectare a deversorului (aproape rupere a barajului Glen Canyon și Walnut Grove[4])
  • Scăderea înălțimii crestei barajului (barajul South Fork[5])
  • Instabilitate geologică cauzată de modificările nivelului apei în timpul umplerii sau a unei topografii slabe (barajul Malpasset).
  • Alunecarea unui munte în lacul de acumulare (barajul Vajont – nu a fost o defecțiune a barajului, dar a cauzat deplasarea a aproape întregului volum al lacului și trecerea peste baraj)
  • Întreținere slabă, în special a conductelor de evacuare (barajul Lawn Lake, barajul Val di Stava)[6]
  • Aflux extrem (barajul Shakidor)
  • Eroare umană, computerizată sau de proiectare (Buffalo Creek, lacul Dale Dike, centrala cu pompaj Taum Sauk)
  • Eroziune internă sau a conductelor, în special în barajele de pământ (barajul Teton)
  • Cutremure
  • Instabilitatea zonei determinată de climă (avalanșe, alunecări de teren, permafrost, curgeri de moloz, inundații provenite din lacuri glaciare și lacuri formate în urma alunecărilor de teren)[7]
  1. ^ en Souza, Leonardo; Sanjay Pandit, Grishma; Prakash Chanekar, Tanvi. „Case Study and Forensic Investigation of Failure of Dam Above Kedarnath” (PDF). International Society for Soil Mechanics and Geotechnical Engineering. Arhivat din original (PDF) la . Accesat în . 
  2. ^ en „Science Engineering & Sustainability: Dam break simulation with HEC-RAS: Chepete proposed dam”. Science Engineering & Sustainability. Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ en Osnos, Evan (). „Faust, China, and Nuclear Power”. The New Yorker. Arhivat din original la . 
  4. ^ en Dill, David B. (). „Terror on the Hassayampa: The Walnut Grove Dam Disaster of 1890”. The Journal of Arizona History. 28 (3): 283–306. ISSN 0021-9053. JSTOR 41859769. PMID 11617262. Arhivat din original la . Accesat în . 
  5. ^ en Coleman, Neil M. (). Johnstown's Flood of 1889 - Power Over Truth and The Science Behind the Disaster. Springer International AG. ISBN 978-3-319-95215-4. 
  6. ^ en Seconds from disaster, Flood at Stava dam Italy Arhivat în , la Wayback Machine.
  7. ^ en Li, Dongfeng; Lu, Xixi; Walling, Desmond E.; Zhang, Ting; Steiner, Jakob F.; Wasson, Robert J.; Harrison, Stephan; Nepal, Santosh; Nie, Yong; Immerzeel, Walter W.; Shugar, Dan H.; Koppes, Michèle; Lane, Stuart; Zeng, Zhenzhong; Sun, Xiaofei; Yegorov, Alexandr; Bolch, Tobias (iulie 2022). „High Mountain Asia hydropower systems threatened by climate-driven landscape instability” (PDF). Nature Geoscience (în engleză). 15 (7): 520–530. Bibcode:2022NatGe..15..520L. doi:10.1038/s41561-022-00953-y. hdl:1874/428480. ISSN 1752-0908. Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]