Rona de Jos, Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
(Redirecționat de la Rona de Jos)
Sari la navigare Sari la căutare
Rona de Jos
—  sat și reședință de comună[*]  —
Biserica de lemn din Rona de Jos
Biserica de lemn din Rona de Jos
Rona de Jos se află în România
Rona de Jos
Rona de Jos
Rona de Jos (România)
Localizarea satului pe harta României
Rona de Jos se află în Județul Maramureș
Rona de Jos
Rona de Jos
Rona de Jos (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: 47°55′27″N 24°1′3″E / 47.92417°N 24.01750°E47°55′27″N 24°1′3″E / 47.92417°N 24.01750°E

ȚarăFlag of Romania.svg România
JudețFlag of Maramures County.jpg Maramureș
ComunăRona de Jos

SIRUTA108623
Atestare1360

Populație (2011)
 - Total1.776 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal437245
Prefix telefonic+40 x59 [1]

Prezență online
GeoNames Modificați la Wikidata
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Rona de Jos, Maramureș

Rona de Jos (în maghiară Alsóróna, în germană Unterrohnen) este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Etimologia numelui localității: din hidron. Rona (< magh. rona „neted, câmpie" < sl. ravinŭ „șes, platou") + de + Jos. [2]

Așezare[modificare | modificare sursă]

Satul Rona de Jos este așezat în partea central-nordică a județului, pe valea Ronișoarei, la 12 km distanță de orașul Sighetul Marmației. Comuna Rona de Jos se întinde pe valea Ronișoarei ce izvorășste din pădurea Hera. Ea este inconjurata de localitatile:Rona de Sus la est, Valea Viseului la nord, Sighetu Marmației, Crăciunești-Tisa, Vadu Izei și Valea Porcului.

Istoric[modificare | modificare sursă]

Primele atestatări documentare apar în anul 1360, cu ocazia înnobilării familiei Ulici după Coriolan Suciu; în anul 1390, după Alexandru Filipașcu sau chiar în anul 1402 după Ioan Mihali de Apșa. Numele Rona provine de la rudus, rodus, rondus însemnând aramă neprelucrată (conform, Alexandru Filipașcu). În apropierea localității (Crăciunești) s-a descoperit un depozit de bronzuri datând din secolele XIII-XII î.Hr. De asemenea, la exploatările de sare din apropiere, s-au găsit monede de aur și argint de pe vremea împăraților romani și bizantini (Comodus, Marcian, Vitelius etc.) (conform, Ioan Mihali de Apșa).

Economie[modificare | modificare sursă]

Economia localității este una predominant agricolă, bazată pe cultura plantelor, pomicultură și creșterea animalelor.

Tradiții[modificare | modificare sursă]

Satul este bogat în tradiții, conservând legende și întâmplări interesante. În tradiția locală se vorbește de un tunel care s-ar afla la hotarul de răsărit al satului (după Mihai Dăncuș, George Cristea - Maramureș, un muzeu viu în centrul Europei). Familiile Nan și Tivadar sunt cele mai vechi familii nobile românești din Rona de Jos (Ioan Mihali de Apșa, Joody Pal, Ioan M. Bota).

Monument istoric[modificare | modificare sursă]

Personalități locale[modificare | modificare sursă]

În Rona de Jos își au originile:

Imagini[modificare | modificare sursă]

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.

MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.