Robert Falcon Scott
Acest articol (sau secțiunea de mai jos) conține greșeli de ortografie sau de punctuație. Puteți consulta manualul de stil și contribui prin corectarea greșelilor. |
Tonul acestui articol sau al acestei secțiuni este nepotrivit pentru o enciclopedie. Puteți contribui la îmbunătățirea lui sau sugera modificările necesare în pagina de discuție. |
Robert Falcon Scott | |
Date personale | |
---|---|
Născut | [2][3][4][5][6] Plymouth, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
Decedat | (43 de ani)[7][8][9][3][4] Bariera de Gheață Ross(d), regiune acoperită de Tratatul asupra Antarcticii(d) |
Cauza decesului | cauze naturale (hipotermie) |
Părinți | John Edward Scott[*][10][11] Hannah Cuming[*][10] |
Frați și surori | Ettie Ellison-Macartney[*] |
Căsătorit cu | Kathleen Scott[*] (din )[10] |
Copii | Peter Scott[10][11] |
Cetățenie | Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei |
Ocupație | explorator ofițer de marină[*] autor de non-ficțiune[*] căpitan (Marina Regală Britanică)[*] |
Limbi vorbite | limba engleză[12][13] |
Studii | Stubbington House School[*] |
Activitate | |
Ramura | Marina Regală Britanică |
Gradul | căpitan |
Decorații și distincții | |
Decorații | Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[*] Commander of the Royal Victorian Order[*] Vegamedaljen[*] () Patron’s Medal[*] ()[1] Cullum Geographical Medal[*] () Polar Medal[*] Livingstone Medal[*] Royal Victorian Order[*] Royal Medal |
Semnătură | |
Modifică date / text |
Robert Falcon Scott (n. 6 iunie 1868 — d. 29 martie 1912) a fost un ofițer englez, explorator al Antarcticii, cunoscut și datorită faptului că a pierdut întrecerea cu Roald Amundsen de a ajunge primul la Polul Sud, pierzându-și viața la întoarcere împreună cu cei 4 membri ai expediției.
Expediția în Anctarctica
[modificare | modificare sursă]Jurnalul cu Mesajul către public al lui Robert Falcon Scott, cǎpitan englez care plecase într-o expediție științifică în Antarctica la sfârșitul anului 1911, a fost găsit lângă cadavrul său de către o echipă de căutare britanică, la 12 noiembrie 1912 (la vreo 8 luni după moartea lui Scott). Știrea despre sfârșitul tragic al exploratorului și a echipei sale a ajuns în Europa peste alte câteva luni, în februarie 1913, când se știa deja de ceva timp că Polul Sud fusese cucerit de norvegianul Roald Engelbert Amundsen, la 14 decembrie 1911.
Pentru Scott, provocarea continentului înghețat data de mult, din 1900, când fusese ales pentru a conduce expediția științifică la Cercul Polar. În momentul plecării, în iulie 1901, nu era pregătit să înfrunte un mediu ostil cum era cel de pe banchiza polară. Până atunci fusese căpitan de marină, priceput încă din tinerețe să conducă navele, dar fără experiență în ceea ce privește dotările și metodele cele mai bune pentru înfruntarea Polului. În ciuda acestor impedimente, călătoria s-a dovedit un succes incredibil. Scott ajunsese destul de vestit, însă simțea că mai avea un cont de reglat cu Anctarctida, așa că, la sfârșitul anului 1909, după ce obținuse fondurile necesare, a organizat o a doua expediție. De data asta nu dorea să se limiteze numai la cercetarea științifică (la care nu a renunțat nici măcar atunci când știa deja că nu avea să se mai întoarcă niciodată în tabăra de bază), ci să și ajungă la Polul Sud. Drumul lung și extenuant pe jos, care s-a dovedit până la urmă fatal, a început în noiembrie 1911. La jumătatea drumului a descoperit că Amundsen i-o luase înainte. În timpul călătoriei de întoarcere spre tabăra de bază, cu toate că era profund dezamăgit, s-a angajat activ împreună cu însoțitorii săi în ceea ce era de fapt sarcina principală a misiunii: recoltarea de material biologic și geologic. La 17 kilometri de depozitul de provizii, unde ar fi putut găsi combustibil și alimente de primă necesitate pentru a se salva, a fost oprit de o furtună cumplită. Moartea s-a produs în câteva zile din cauza înghețului în luna martie 1912.
Experiența pe tărâmurile de gheață
[modificare | modificare sursă]La începutul sec. XX, a fost inaugurată un fel de "cursă de aur" pentru cucerirea celor doi poli. Subvenționată de guverne și asociații științifice, această cursă a reunit personalități foarte diverse: exploratori interesați de studiile științifice, conducători în căutare de glorie și sportivi care doreau să-și depășească propriile limite. Din scrisorile lor, amintim: Robert F. Scott, Călătoria navei Discovery (1905); Robert F. Scott, Ultima expediție (1913/1927); Roald E. Amundsen, Polul Sud (1912)
Amundsen - învingătorul învins
[modificare | modificare sursă]Roald Engelbregt Amundsen (1872-1928), care s-a născut și a crescut în Norvegia friguroasă, nu avea de ce să se prea teamă de gheața de la Polul Nord. Om cu un fizic impunător, obișnuit de mic să se deplaseze cu săniile trase de câini și să suporte temperaturile extrem de scăzute, era candidatul ideal pentru expedițiile polare. La 15 decembrie 1911 a fost primul care a ajuns la Polul Sud. Ca și pe Scott, îl aștepta un sfârșit tragic: a murit în iunie 1928 încercând să-l salveze pe exploratorul italian Umberto Nobile, care se prăbușise pe banchiza Cercului Polar Arctic.
Îndrăgostit de o artistă
[modificare | modificare sursă]Soția lui Scott, Kathleen Bruce, era o femeie excentrică și, pentru epoca ei, incredibil de emancipată. La Paris i-a cunoscut pe pictorul Pablo Picasso și pe sculptorul Auguste Rodin și le-a devenit elevă. Înainte de a-și cunoaște viitorul soț, a călătorit prin toată Europa în compania prietenei sale Isadora Duncan, celebra balerină care a avut o moarte tragică în timp ce călătorea cu mașina sa decapotabilă de-a lungul Coastei de Azur: eșarfa lungă pe care o purta în jurul gâtului s-a prins în roată și a strangulat-o instantaneu.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Gold Medal Recipients
- ^ Captain Robert Falcon Scott, The Peerage, accesat în
- ^ a b Robert F. Scott, Gran Enciclopèdia Catalana
- ^ a b Robert Falcon Scott, SNAC, accesat în
- ^ Robert Falcon Scott, Brockhaus Enzyklopädie
- ^ Robert Falcon Scott, Encyclopædia Britannica Online, accesat în
- ^ Robert Falcon Scott, Discogs, accesat în
- ^ Robert Falcon Scott, Find a Grave, accesat în
- ^ Robert Falcon Scott, Dreadnought Project
- ^ a b c d Kindred Britain
- ^ a b The Peerage
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=
(ajutor) - ^ IdRef, accesat în
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Marea carte despre personalități - colecția Deagostini
- Nașteri în 1868
- Nașteri pe 6 iunie
- Decese în 1912
- Decese pe 29 martie
- 100 Greatest Britons
- Decese prin hipotermie
- Decese prin înfometare
- Deținători ai Cullum Geographical Medal
- Eponime ale craterelor de pe Lună
- Exploratori ai Antarcticii
- Exploratori englezi
- Oameni ai epocii victoriene
- Ofițeri ai Legiunii de onoare
- Ofițeri ai Royal Navy
- Oameni din Plymouth