Revoluția glorioasă

Parte dintr-o serie de articole despre
Monarhie
Concepte centrale Monarh Monarhism Drept divin Mandatul ceresc
Tipuri Absolută Compozită Constituțională Diarhie Dualistă Electivă Emirat Ereditară Federală Non-suverană Populară Regență Tetrarhie Universală
Istorie Nașterea Imperiului Roman Magna Carta Întemeierea Imperiului Otoman Revoluția glorioasă Revoluția franceză Trienio Liberal Primul Imperiu Francez Războaiele liberale Al Doilea Imperiu Francez Unificarea Italiei Restaurația Meiji Unificarea Germaniei Revoluția din 5 octombrie 1910 Proclamarea Republicii Brazilia Revoluția Xinhai Revoluția Rusă Revoluția siameză din 1932 Proclamarea Republicii Italiene Tranziția spaniolă către democrație Revoluția Iraniană Cambodgia modernă Războiul civil din Nepal
Subiecte conexe Aristocrație Autocrație Conservatorism Familie regală Legitimism Număr bizantin Oligarhie Primogenitură Regalism Rege filosof Regicid Republică încoronată Thomas Hobbes Ultraregalist
Portal politică

Wilhelm de Orania

Deoarece regele Iacob al II-lea Stuart a încercat să restaureze absolutismul monarhic, opoziția a hotărât abdicarea regelui. În 1689 este elaborată "Declarația drepturilor" care stabilea prerogativele regelui. Prin acest act, Anglia devine prima monarhie constituțională din lume.
Acest eveniment este cunoscut sub denumirea de Revoluția glorioasă.
În baza declarației sus amintite, a fost ales rege al Angliei, Wilhelm al III-lea de Orania.
Regimul politic al revoluției glorioase este cuprins în trei texte:

• Actul de toleranță
• Actul de unire
• Actul de instalare

Principalele instituții politice:
- Monarhia
- Parlamentul (bicameral - format din Camera lorzilor și Camera Comunelor)
- Cabinetul (condus de un prim ministru)
Votul rămâne și după aceasta cenzitar.