Remetea Chioarului, Maramureș

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare
Remetea Chioarului
—  Sat  —
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”
Biserica de lemn „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavril”
Remetea Chioarului is located in România
Remetea Chioarului
Remetea Chioarului
Remetea Chioarului (România)
Localizarea satului pe harta României
Remetea Chioarului is located in Județul Maramureș
Remetea Chioarului
Remetea Chioarului
Remetea Chioarului (Județul Maramureș)
Localizarea satului pe harta județului Maramureș
Coordonate: Coordonate: 47°31′39″N 23°32′52″E / 47.52750°N 23.54778°E / 47.52750; 23.5477847°31′39″N 23°32′52″E / 47.52750°N 23.54778°E / 47.52750; 23.54778

Țară Flag of Romania.svg România
Județ Actual Maramures county CoA.png Maramureș
Comună Remetea Chioarului

Populație
 - Total 1.109 locuitori

Fus orar EET (+2)
 - Ora de vară (DST) EEST (+3)
Cod poștal 437230
Prefix telefonic +40 x59 [1]
Remetea Chioarului pe Harta Iosephină a Transylvaniei

Remetea Chioarului este satul de reședință al comunei cu același nume din județul Maramureș, Transilvania, România. Se află în partea sud-vestică a județului, la 18 km distanță de municipiul Baia Mare.

Etimologie[modificare | modificare sursă]

Etimologia numelui localității: din Remetea (< magh. remete „pustnic, sihastru, călugăr”) + determinantul Chioar (din magh. Kövár „Cetatea de Piatră" < magh. kő „piatră" + magh. vár „cetate"). [2]

Istoric[modificare | modificare sursă]

Prima atestare documentară: 1566 (Remethe). [3]

În această zonă s-a aflat Cetatea Chioarului, construită în secolul al XIII-lea, ca cetate de pază. Ea a aparținut multă vreme voievozilor din Maramureș iar în 1718 a fost demantelată.

Centrul politic și militar al domeniului Chioar, cetatea de piatră a fost ridicată în secolul al XIII-lea (atestată documentar în 1319) pe un camp izolat, intr-o cotitura a raului Lapus: "Cetatea este situata la peste 400 m altitudine, pe seaua unui deal inconjurat de apa Lapusului, care realizeaza la poale un defileu intre stanci" (Viorica Ursu, Traian Ursu, 1980).

In anul 1378, Cetatea a fost donata voievozilor Balc si Drag si fratelui lor Ioan, urmasii voievozilor Dragos din Maramures, care au pastrat-o pana la stingerea ultimului reprezentant al familiei (1555).

Dintr-un document din 1556 rezulta ca domeniul Chioarului cuprindea 67 de localitati.

Intre 1599 si 1600, cetatea si domeniul s-au predat armatei lui Mihai Viteazul. La acea data Chioarul a devenit district - parte a unui comitat, cu o anume autonomie.

Dupa 1662, Mihai Teleki este numit in functia de capitan al Cetatii Chioar, ulterior familia extinzandu-si influenta asupra intregului tinut. Spre sfarsitul secolului, rascoala lui Rákoczi matura Transilvania, iar chiorenii profita de ocazie si se ridica impotriva lui Teleki. Dupa Pacea de la Satu Mare (1711), "autoritatile nobiliare austriece hotarasc daramarea Cetatii Chioar, pentru a se evita regruparea aici a fortelor antihabsburgice", fiind dărâmată cu tunurile în 1718.

Lăcașuri de cult[modificare | modificare sursă]

Biserica din lemn greco-catolică "Sfinții Arhangheli", construită la 1800, este una dintre cele mai desăvârșite realizări de arhitectură în rândul bisericilor maramureșene din lemn. De plan dreptunghiular, cu absida decrosata, ea are un monumental turn-clopotnita si un foarte frumos pridvor cu arcade din bârne cioplite. Biserica a fost declarată monument prin Legea nr.5/2000 privind aprobarea planului de amenajare a teritoriului național.

Manifestări tradiționale locale[modificare | modificare sursă]

  • Balul strugurilor (obicei tradițional maghiar ce se desfășoară în luna octombrie, la culesul strugurilor).

Monumente istorice[modificare | modificare sursă]

  • Casa Maria Pop (1875);
  • Biserica de lemn „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” (sec. XVIII);
  • Clopotnița de lemn (sec. XVIII);
  • Capelă (sec. XVIII).

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Dorin Ștef, Dicționar etimologic al localităților din județul Maramureș, Editura Ethnologica, Baia Mare, 2016.
  3. ^ Coriolan Suciu, Dicționar istoric al localităților din Transilvania, București, Editura Academiei, 1967-1968.


MM Acest articol despre o localitate din județul Maramureș este deocamdată un ciot. Puteți ajuta Wikipedia prin completarea lui.