Referendumul din Republica Moldova, 1999
Aspect
| Referendumul republican consultativ din Republica Moldova, 1999 | ||||
| Sînteți pentru modificarea Constituției în scopul instituirii sistemului prezidențial de guvernare în Republica Moldova, în cadrul căruia Președintele republicii ar fi responsabil de formarea și conducerea Guvernului, precum și de rezultatele guvernării țării? | ||||
| Locație | Republica Moldova | |||
|---|---|---|---|---|
| Dată | 23 mai 1999 | |||
| Sistem de votare | Vot popular | |||
| ||||
| Rezultate | ||||
| Acest articol face parte din seria: politica Republicii Moldova |
| Guvernul Republicii Moldova |
| Organizare administrativă |
Referendumul din Republica Moldova din 1999 a avut loc pe data de 23 mai.[1] Acesta a fost inițiat de către președintele Petru Lucinschi și a cerut alegătorilor aprobarea schimbării sistemului de guvernare cu unul prezidențial.[2]
Propunerea a fost aprobată de către 64.2% din alegători. Cu toate acestea, Partidul Comuniștilor și Alianța pentru Democrație și Reforme s-au opus lui Lucinschi, și au aprobat mai multe modificări constituționale în Parlament la 5 iulie 2000. Schimbările au redus puterile Președintelui și au consolidat Parlamentul și Guvernul.
Întrebare
[modificare | modificare sursă]- Sînteți pentru modificarea Constituției în scopul instituirii sistemului prezidențial de guvernare în Republica Moldova, în cadrul căruia Președintele republicii ar fi responsabil de formarea și conducerea Guvernului, precum și de rezultatele guvernării țării?
Rezultate
[modificare | modificare sursă]| Opțiune | Votanți | |
|---|---|---|
| Voturi | % | |
| ✔ Da | 768,905 | 64.20 |
| Nu | 428,706 | 35.80 |
| Voturi valabile | 1,197,611 | 86.18 |
| Voturi nule | 192,120 | 13.82 |
| Total | 1,389,731 | 58.33 |
| Înregistrați | 2,382,457 | 100.00 |
| Prezenți: (58,33%) |
|||
| ▲ | |||
| Da: (64,20%) |
Nu: (35,80%) | ||
| ▲ | |||
| Unitate Teritorială | Prezență | ||
|---|---|---|---|
| 42,27% | 52,62% | 47,38% | |
| 38,75% | 49,52% | 50,48% | |
| 38,81% | 51,97% | 48,03% | |
| 44,08% | 51,98% | 48,02% | |
| 36,57% | 53,91% | 46,09% | |
| 40,32% | 49,15% | 50,85% | |
| 57,02% | 58,46% | 41,54% | |
| 62,01% | 70,22% | 29,78% | |
| 65,21% | 59,55% | 40,44% | |
| 57,90% | 68,52% | 31,48% | |
| 65,84% | 64,70% | 35,30% | |
| 65,66% | 70,18% | 29,82% | |
| 65,42% | 67,63% | 32,37% | |
| 66,94% | 64,23% | 35,77% | |
| 64,97% | 66,51% | 33,49% | |
| 61,76% | 71,27% | 28,73% | |
| 52,70% | 47,95% | 52,05% | |
| 96,19% | 71,33% | 28,67% | |
| Total | 58,33% | 64,20% | 35,80% |
- Harta prezenței la vot pe județe
- Rezultatele pentru opțiunile DA și NU pe județe
Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Prezența pentru regiunea transnistreană și diaspora pot fi exagerate datorită lipsei listelor permanente unde se regăsesc cetățenii cu drept de vot din acea unitate.
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ↑ Nohlen, D & Stöver, P (2010) Elections in Europe: A data handbook, p1330 ISBN 978-3-8329-5609-7
- ↑ Nohlen & Stöver, p1339
