Sari la conținut

Recifii Jurasici Cheia

Adaugă legături
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Recifii Jurasici Cheia

Situl la Grădina
Harta locului unde se află
Harta locului unde se află
PozițiaConstanța
România
Coordonate44°29′02″N 28°27′11″E ({{PAGENAME}}) / 44.4839°N 28.4531°E44.4839; 28.4531
Suprafață5.654,5 ha  Modificați la Wikidata
Înființare  Modificați la Wikidata
Cod Natura 2000ROSAC0215  Modificați la Wikidata
Modifică date / text Consultați documentația formatului

Recifii Jurasici Cheia este o arie protejată (arie specială de conservare — SAC[1], sit de importanță comunitară — SCI) din România, desemnată în scopul protejării biodiversității și menținerii într-o stare de conservare favorabilă a florei spontane și faunei sălbatice, precum și a habitatelor naturale de interes comunitar aflate în arealul zonei protejate. Aceasta se întinde pe o suprafață de 5.654,5 ha, integral pe uscat.

Localizare

[modificare | modificare sursă]

Situl Recifii Jurasici Cheia se întinde pe teritoriile administrative ale comunelor Cogealac, Grădina, Mihail Kogălniceanu, Pantelimon și Târgușor din județul Constanța.[2] Centrul acestuia este situat la coordonatele 44°29′02″N 28°27′11″E / 44.483892°N 28.453094°E ({{PAGENAME}}).

Înființare

[modificare | modificare sursă]

Situl Recifii Jurasici Cheia (ROSCI0215) a fost declarat sit de importanță comunitară în decembrie 2007 pentru a proteja 3 specii de plante și 14 specii de animale. Situl a fost protejat și ca arie specială de conservare în mai 2022[1].[3][4] Situl include rezervațiile naturale Masivul Geologic Cheia, Peștera La Adam și Peștera Gura Dobrogei.

Biodiversitate

[modificare | modificare sursă]

Situată în ecoregiunea de stepă, aria protejată conține 4 habitate naturale: Peșteri inaccesibile publicului, Păduri de stejar alb estice, Tufișuri caducifoliate ponto-sarmatice, Stepe ponto-sarmatice.[4]

La baza desemnării sitului se află mai multe specii protejate:[3]

  • plante (3): clopoțel dobrogean (Campanula romanica), Centaurea jankae, Moehringia jankae
  • mamifere (10): hamster românesc (Mesocricetus newtoni), liliac cu aripi lungi (Miniopterus schreibersii), dihor de stepă (Mustela eversmanii), liliac cu urechi de șoarece (Myotis blythii), liliac cărămiziu (Myotis emarginatus), liliac comun (Myotis myotis), liliacul mare cu potcoavă (Rhinolophus ferrumequinum), liliacul mic cu potcoavă (Rhinolophus hipposideros), liliacul cu potcoavă a lui méhely (Rhinolophus mehelyi), popândău (Spermophilus citellus)
  • nevertebrate (1): Coenagrion ornatum
  • reptile (3): balaurul dobrogean (Elaphe sauromates), țestoasa de baltă (Emys orbicularis), țestoasa de uscat dobrogeană (Testudo graeca)

Pe lângă speciile protejate, pe teritoriul sitului au mai fost identificate 77 de specii de plante.[3]

Note

[modificare | modificare sursă]
  1. 1 2 Hotarare de Guvern, 685/27.05.2022, Hotărârea Guvernului nr. 685/2022 privind instituirea regimului de arie naturală protejată și declararea ariilor speciale de conservare ca parte integrantă a rețelei ecologice europene Natura 2000 în România
  2. ↑ e-consultare.gov.ro Lista consolidată a ariilor naturale protejate din România - Localizarea sitului Natura 2000 - Recifii Jurasici Cheia Arhivat în , la Wayback Machine.; accesat la 20 iunie 2025
  3. 1 2 3 „Natura 2000 Standard Data Form for Recifii Jurasici Cheia”. Accesat în .
  4. 1 2 „Recifii Jurasici Cheia”. biodiversity.europa.eu. Accesat în .

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Recifii_Jurasici_Cheia&oldid=17559382