Rețeaua Europeană Memorie și Solidaritate

De la Wikipedia, enciclopedia liberă

Rețeaua Europeana Memorie și Solidaritate (REMS) a fost înființată în 2005, ca rezultat al unei inițiative comune, de către miniștrii culturii din Germania, Ungaria și Slovacia[1]. România s-a alăturat rețelei în 2014[2],[3].

Scopul Rețelei este de a documenta și de a promova cercetarea în domeniul istoriei europene a secolului XX, și felul în care aceasta este amintită. Domeniile de interes se dezvoltă în jurul regimurilor dictatoriale, războaielor, rezistenței împotriva oprimării. Rețeaua susține activitățile de cercetare, proiectele educationale și evenimentele promoționale prin intermediul unei rețele internaționale de cercetători și de instituții partenere. Toate deciziile legate de programe sunt luate de către organele REMS, organele internaționale de control ale Rețelei.

Din 2010, proiectele rețelei sunt coordonate de către Secretariatului Rețelei Europene Memorie și Solidaritate, cu sediul în Varșovia. Intre 2010 și 2014, Secretariatul a fost afiliat cu Centrul Național pentru Cultură din Polonia. La începutul lui 2015, ministrul polonez al culturii și patrimoniului național, profesorul Małgorzata Omilanowska, a numit o nouă instituție culturală independentă numită Institutul Rețelei Europene Memorie și Solidaritate (Institute of European Network Remembrance and Solidarity)[4].

Activități și proiecte principale[modificare | modificare sursă]

Rețeaua implementează proiecte proprii și sprijină cu expertiză și financiar activitățile instituțiilor, ONG-urilor și centrelor de cercetare care se ocupă de problema comemorării. Obiectivele sunt realizate prin activități ca: organizarea de conferințe, simpozioane, de exemplu Simpozionul anual Memoria Europei, seminarii și ateliere științifice; realizarea de proiecte culturale de ex. expoziții (e.g. Freedom Express[5], Between Life and Death[6]), spectacole, recenzii de film; editarea de publicații științifice și de popularizare a științei precum și traducerea lucrărilor existente; co-producția de filme[7],[8],[9] și emisiuni de televiziune și de radio; sprijinirea cercetărilor științifice; popularizarea cunoștințelor istorice în mass-media tradițională și electronică.

Simpozionul anual „Memoria Europei”[modificare | modificare sursă]

Simpozionul anual „Memoria Europei” este o întrunire anuală organizată de REMS. Scopul adunării este schimbul de experiențe și stabilirea unor metode și forme de cooperare între instituții din diferite țări. Reprezentanți ai instituțiilor istorice europene sunt invitați să dezbată provocările cu care se confrunta ideea Europei de cultură a comemorării, și a promova istoria secolului XX în special cea legată de dictatură. Primul simpozion a avut loc în Gdańsk în 2012[10]. Edițiile următoare s-au desfășurat în Berlin (2013)[11], Praga (2014)[12], Viena (2015)[13], Budapesta (2016)[14], Bruxelles (2017)[15] și București (2018)[16].

Genealogiile Memoriei în Europa centrala și de est[modificare | modificare sursă]

Programul Genealogiile Memoriei (Genealogies of Memory) a fost inițiat de către REMS în 2011[17], pe baza unui concept dezvoltat de Dr Joanna Wawrzyniak si Dr Małgorzata Pakier[18]. Scopul programului este de a facilita schimburile academice între cercetătorii din Europa centrală și de est, organizând în fiecare an conferințe internaționale[19] și ateliere.

In Between?[modificare | modificare sursă]

'In Between?' este un proiect educațional interdisciplinar început în aprilie 2016[20]. Participanții, în vârstă de 18 până 26 de ani, desfășoară activități de cercetare asupra istoriei orale la frontierele din Europa[21]. Până în 2018, 18 regiuni de frontieră au fost acoperite[22].

In 2018, proiectul In Between? a primit o mențiune specială a Premiului European pentru Patrimoniu Cultural / Premiul Europa Nostra 2018[23].

Organe ale REMS[modificare | modificare sursă]

Comitetul de conducere[modificare | modificare sursă]

Comitetul de Conducere este cel mai important organ decizional al REMS. În cadrul lui intră coordonatorii REMS numiți de miniștrii culturii (sau de corespondenții lor). De regulă fiecare țară este reprezentată de o singură persoană, în cazuri speciale pot fi două persoane, însă la luarea deciziei, atunci când o problemă se supune la vot, țara respectivă dispune de un singur vot. Comitetul de Conducere decide strategia și proiectele realizate de Rețea.

În momentul de față în componența lui intră:

  • Prof. Jan Rydel, Polonia (președinte a comitetului de conducere)
  • Réka Földváryné Kiss, Ungaria
  • Dr. Ján Pálffy, Slovacia
  • Prof. Matthias Weber, Germania
  • Dr Florin Abraham, România

Consiliul consultativ[modificare | modificare sursă]

Consiliul Consultativ este un organ consultativ, compus din personalități de marcă ale lumii științifice, culturale și politice din țările membre REMS precum și din țările, care nu s-au hotărât încă pentru calitatea de membru deplin al REMS, însă sunt pregătite să o construiască. Sarcinile de bază ale Consiliului Consultativ sunt formularea sugestiilor referitoare la direcțiile generale de dezvoltare ale REMS într-o perspectivă medie și pe termen lung cât și reprezentarea Rețelei în exterior, în diferitele țări ale Rețelei precum și pe arena internațională. Membrii:

  • Markus Meckel, Germania (președinte a consiliului consultativ)
  • Ján Budaj, Slovacia
  • Dr Stephan Eisel, Germania
  • Prof. Josef Höchtl, Austria
  • Prof. Gen. Mihail E. Ionescu, România
  • Sandra Kalniete, Letonia
  • Dr Zoltán Maruzsa, Ungaria
  • Robert Kostro, Polonia
  • Prof. Marcela Sălăgean, România
  • Gentjana Sula, Albania
  • Prof. László Szarka, Ungaria
  • Prof. Kazimierz Michał Ujazdowski, Polonia

Consiliul Științific[modificare | modificare sursă]

Consiliul Științific este un organ compus din oameni de știință recunoscuți din domeniul istoriei și științelor sociale. Sarcinile principale ale Consiliului Științific sunt formularea sugestiilor referitoare la direcțiile de cercetare și a formelor de activitate științifică a REMS, recenzarea proiectelor cu caracter științific, reprezentarea REMS la conferințe, congrese și ședințe științifice, precum și evaluarea activității științifice a REMS. Membrii:

  • Prof. Attila Pók, Ungaria (președinte a consiliului științific)
  • Prof. Peter Haslinger, Germania
  • Prof. Constantin Hlihor, România
  • Viliam Jablonický, Slovacia
  • Prof. Csaba Gy. Kiss, Ungaria
  • Prof. Róbert Letz, Slovacia
  • Prof. Andrzej Nowak, Polonia
  • Prof. Dariusz Stola, Polonia
  • Acad. Răzvan Theodorescu, România
  • Prof. Stefan Troebst, Germania
  • Dr Oldřich Tůma, Republica Cehă

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Stefan Troebst (). „The Discourse on Forced Migration and European Culture of Remembrance”. The Hungarian Historical Review (în engleză). 1 (3/4): 397–414. 
  2. ^ „România a aderat la o rețea europeană pentru cercetarea științifică a comunismului”. AGERPRES. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  3. ^ „Vizita Ministrului Culturii și al Patrimoniului Național Bogdan Zdrojewski în România”. Accesat în . 
  4. ^ „BIP Instytut Europejskiej Sieci Pamięć i Solidarność” (în poloneză). Accesat în . 
  5. ^ „Freedom Express exhibition in Warsaw” (în engleză). . 
  6. ^ „The International Holocaust Remembrance Day” (în engleză). . 
  7. ^ Rosie Anderson (). „ENRS Making History Interactive and Engaging through Animation” (în engleză). 
  8. ^ Jaco Stoop (). „"Memento": an animated film for International Holocaust Remembrance Day” (în engleză). 
  9. ^ Cosmin Nasui (). „"REŢINE. AUGUST 23″ ZIUA EUROPEANĂ A MEMORIEI VICTIMELOR REGIMURILOR TOTALITARE”. 
  10. ^ „Sympozjum „Pami ęć Europy"” (în poloneză). . 
  11. ^ „European Remembrance. The second Symposium of European institutions dealing with 20th-century history, Berlin, 10-12 October 2013” (în engleză). 
  12. ^ „European Remembrance. The third Symposium of European institutions dealing with 20th-century history, Prague, 9-11 April 2014” (în engleză). 
  13. ^ „Memoria despre cel de-Al Doilea Război Mondial la 70 de ani de la încheierea lui. Învingători, învinși, făptași, victime, martori pasivi”. . 
  14. ^ „Comunicat de presă - Reţeaua Europeană Memorie şi Solidaritate”. AGERPRES. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  15. ^ „SYMPOSIUM - Violence In 20th-Century European History: Commemorating, Documenting, Educating” (în franceză). . 
  16. ^ „Comunicat de presă - Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității”. AGERPRES. . Arhivat din original la . Accesat în . 
  17. ^ Pakier, Małgorzata; Wawrzyniak, Joanna. Memory and Change in Europe: Eastern Perspectives. Berghahn Books. ISBN 9781782389309. 
  18. ^ JOANNA WAWRZYNIAK, MAŁGORZATA PAKIER (). „Memory Studies in Eastern Europe: Key Issues and Future Perspectives”. Polish Sociological Review (183): 257–279. 
  19. ^ Zychlinska, Monika (). „Legal Frames of Memory. Transitional Justice in Central and Eastern Europe”. Polish Sociological Review (184): 535–540. 
  20. ^ European Commission - Europe for Citizens Programme. „Programme: Europe for Citizens” (în engleză). 
  21. ^ European Observatory on Memories. „"In Between?" Conference” (în engleză). 
  22. ^ „In Between?”. Accesat în . 
  23. ^ „2018 EU Prize for Cultural Heritage / Europa Nostra Awards: Special Mentions”. Accesat în . 

Legături externe[modificare | modificare sursă]

Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Rețeaua_Europeană_Memorie_și_Solidaritate&oldid=15881173