Rețea de socializare
| Un editor a propus unirea acestei pagini cu o alta. S-a sugerat ca paginile „Networking social” și „Rețea de socializare” să fie unite într-una singură. (Detalii în pagina de discuții) |
| Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |

O rețea socială este rețea de persoane sau grupuri de persoane, de exemplu, un grup de indivizi care se cunosc sau organizații (companii, instituții) care colaborează.
Rețelele sociale și analiza acestora reprezintă un domeniu academic inerent interdisciplinar, care a apărut din psihologia socială, sociologie, statistică și teoria grafurilor. Pot fi identificate diverse rețele sociale. Într-o familie, școală, bande de stradă sau birou, unde oamenii se văd și vorbesc între ei în fiecare zi, contactele sociale intense au o influență diferită față de, de exemplu, între oamenii de știință care se văd o dată pe an la o conferință.[1][2][3]
Cercetătorii rețelelor sociale au investigat similaritățile din rețelele de prietenie. Asemănarea este o bază importantă pentru supraviețuirea prieteniilor. Asemănarea în trăsături, atitudini sau comportamente înseamnă că prietenii se înțeleg mai repede, au interese comune despre care să vorbească, își cunosc mai bine poziția și au mai multă încredere unii în alții. Drept urmare, astfel de relații sunt mai stabile și mai valoroase. În plus, faptul că sunt mai asemănători îi face pe tineri mai încrezători în sine și îi întărește în dezvoltarea identității lor. Asemănarea în comportamentul dintre prieteni poate fi rezultatul a două procese: selecția și influența.[4]
În ultimii ani printr-o rețea socială se înțelege deseori și o rețea (informațională) de utilizatori Internet, bazată pe anumite site-uri web la care utilizatorii se pot înscrie și interacționa cu alți utilizatori, deja înscriși. Aceste rețele sociale fac parte din fenomenul relativ nou, global, numit Web 2.0. Astfel, membrii unei rețele sociale sunt legați între ei în mod informal, fără obligații, dar de obicei contribuie activ la colectarea și răspândirea informațiilor pe întregul glob prin intermediul webului. Eventual denumirea unei astfel de rețele (informaționale) de utilizatori s-ar putea echivala cu „rețea internetică de utilizatori”.
Teme de discuție
[modificare | modificare sursă]Există multe site-uri cu tema principală de discuții în următoarele domenii:
Cele mai cunoscute rețele sociale
[modificare | modificare sursă]- Facebook - circa 1,310,000,000 membri (septembrie 2011) în toată lumea[5]
- Flickr - rețea mondială pentru informații de tip imagine și fotografie
- LinkedIn - 300 milioane utilizatori;[6] pentru managementul carierei și relațiilor profesionale
- Instagram - 30 milioane de utilizatori[7]
- Pinterest - circa 70 mil. utilizatori[8]
- X - circa 1 miliard membri (iunie 2014) - pentru răspândirea rapidă, în mase, a unor știri textuale scurte, de maxim 140 caractere.
- YouTube - 1 miliard utilizatori.[9]
- TikTok
Rețelele sociale în România
[modificare | modificare sursă]În România rețelele sociale au apărut în 2005, o dată cu apariția Hi5, iar în 2008 au apărut Twitter și Facebook.
Pericole
[modificare | modificare sursă]Pe lângă avantajele acestor rețele, care facilitează de exemplu întrajutorarea membrilor, formarea de noi cunoștințe și prieteni, răspândirea rapidă a știrilor și zvonurilor („bârfelor”), aceste rețele ascund și pericole, deoarece de obicei nu se declară explicit care e sursa informațiilor, cine este furnizorul de servicii, și nici dacă acesta intenționează să utilizeze informațiile și în alte scopuri. De multe ori chiar, ștergerea informațiilor introduse benevol pur și simplu nu este prevăzută, ele rămânând înregistrate „pe veșnicie”, chiar dacă sunt greșite sau devin cu timpul depășite. Aici lipsa de reglementări clare deschide poarta pentru abuzuri grave asupra datelor private sau chiar secrete ale utilizatorilor, cu atât mai mult cu cât majoritatea lor sunt foarte tineri și încă nefamiliarizați cu pericolele din Internet.
Efecte
[modificare | modificare sursă]În ultimii ani comunicația maselor prin rețelele sociale are consecințe din ce în ce mai vizibile, chiar și pe plan mondial. Analiștii sunt de părere că fără rețele sociale evenimentele s-ar fi desfășurat altfel. Câteva exemple de evenimente recente (2011) influențate puternic de comunicația prin rețele sociale:
- protestele din Egipt care au dus la demisia lui Hosni Mubarak, președintele statului
- revolta populară din Tunisia care a dus la răsturnarea președintelui Zine El Abidine Ben Ali
- dovedirea de plagiate, ca de ex. lucrarea de doctorat a fostului ministru al apărării din Germania, graful Karl-Theodor zu Guttenberg.
- convocarea publicului la diverse întruniri sau chiar demonstrații poate fi ușurată; de exemplu s-au înmulțit așa-numitele facebook parties (singular: facebook party).
- protestele publice și mișcarea cetățenilor împotriva proiectului de cale ferată „Stuttgart 21” (Germania). Proiectul încă nu e decis.
- Influența rețelelor YouTube, facebook și twitter a schimbat deja radical industria divertismentului (showbizul sau entertainment industry). Un exemplu tipic este artista americană Lady Gaga, care atrage milioane de fani și cumpărători pe baza acestor rețele.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Note
[modificare | modificare sursă]- ↑ Borgatti, Stephen P.; Mehra, Ajay; Brass, Daniel J.; Labianca, Giuseppe (). „Network Analysis in the Social Sciences”. Science. 323 (5916): 892–895. Bibcode:2009Sci...323..892B. CiteSeerX 10.1.1.536.5568
. doi:10.1126/science.1165821. PMID 19213908. - ↑ Freeman, Linton (). The Development of Social Network Analysis: A Study in the Sociology of Science. Empirical Press. ISBN 978-1-59457-714-7.
- ↑ Easley, David; Kleinberg, Jon (). „Overview”. Networks, Crowds, and Markets: Reasoning about a Highly Connected World
. Cambridge University Press. pp. 1–20. ISBN 978-0-521-19533-1. - ↑ Veenstra, René (). „Waarom sociologie? Het geeft een kick om een netwerk te ontrafelen” (PDF). NRC Next (în neerlandeză). Accesat în .
- ↑ Statistic Brain Arhivat în , la Wayback Machine., accesat august 2014
- ↑ Statistic Brain Arhivat în , la Wayback Machine., accesat august 2014
- ↑ "Instagram for Android – Available Now Arhivat în , la Wayback Machine.". Instagram Blog. Facebook. 3 aprilie 2012. Retrieved 9 aprilie 2012.
- ↑ Statistic Brain Arhivat în , la Wayback Machine., accesat august 2014
- ↑ Statistic Brain Arhivat în , la Wayback Machine., accesat august 2014
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- Social Protocols: An Introduction
- Tom Coates: Definition of Social Software și Revised / Simplified Definition of Social Software
- REPORTAJUL SAPTAMANII/ Iluzii online, 26 noiembrie 2009, Paula Herlo, Ziarul de Duminică
- Cum depistezi impostorii de pe rețelele sociale, 17 noiembrie 2012, Răzvan Prițulescu, Adevărul
- Like. Share. Protect: securitatea în rețelele sociale, 17 mai 2012, Nicu Pârlog, Descoperă