Radu Theodoru

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Radu Theodoru
Radu Theodoru-2.jpg
Generalul de flotilă aeriană (rtr) Radu Theodoru, nominalizat pentru premiul "General de corp de armată Ioan Sichitiu" cu lucrarea Comandor aviator Lazăr Munteanu, cavaler al Ordinului «Mihai Viteazul». Biografie de război
Date personale
Născut (99 de ani)[1] Modificați la Wikidata
Ineu, Arad, România Modificați la Wikidata
Naționalitateromân
Cetățenieromână
Ocupațiemilitar, scriitor, politician
Limbi vorbitelimba română Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul România Mare

Radu Theodoru (n. 17 ianuarie 1924) este un general (rtr.) român, scriitor de literatură pe subiecte istorice și militare[2] și politician, inițial comunist apoi, de extremă-dreaptă - antisemit-negaționist (negator al Holocaustului) și antimasonic, a fost vicepreședinte al Partidului România Mare.

Date biografice[modificare | modificare sursă]

Fiul agronomului Constantin Theodoru și al Paulei (n. Iliescu), profesoară de biologie, Radu Theodoru s-a născut într-o fortăreață, tatăl său fiind pe atunci directorul unui stabiliment de ocrotire socială.[3] Urmează cursuri liceale în Timișoara, la Liceul „Constantin Diaconovici-Loga" pe care îl absolvă în 1943.[4][nu este de încredere]

După ce obține la Petroșani brevetul de pilotaj fără motor (1942), se orientează spre o carieră în aviație. Astfel, urmează cursurile Școlii Superioare de Aviație Militară București - Secția Naviganți de la Cotroceni (1943-1945) și ale Școlii Speciale de Aviație (1945-1946). După terminarea acestor școli, devine pilot de vânătoare în Flotila I Vânătoare, București (1946-1949), apoi comandant de escadrilă de vânătoare și instructor de zbor la Regimentul 3 Vânătoare „Târgșor" (1949-1950), comandant de companie și profesor de specialitate la Școala de ofițeri tehnici de aviație Sibiu (1950-1951), după care este trecut în rezervă (1952) cu gradul de maior.[4][nu este de încredere][3] Ulterior, după retragere (pensionare), este avansat până la gradul de general maior.[5]

General de flotilă aeriană (rtr) Radu Theodoru, la ediția a XVIII a premiilor revistei "Gândirea militară românească" din 11 noiembrie 2016

Începând cu 1952, se dedică literaturii, debutând la Sibiu, la cenaclul „Orizonturi noi", cu romanul istoric „Brazdă și paloș" (1954-1956). Ulterior, este redactor al revistei „Scrisul bănățean" din Timișoara, secretar al Uniunii Scriitorilor - Filiala Timișoara (1956-1965), redactor la revista „Astra" din Brașov, secretar al Uniunii Scriitorilor - Filiala Brașov și vicepreședinte al Comitetului Județean de Cultură și Artă - Brașov (1965-1970).

După acest periplu prin diverse funcții în domeniul literaturii, se stabilește în Capitală, întemeindu-și o gospodărie la Grădiștea.[3] Aici a fost angajat să conducă cenaclul literar al revistei „Viața militară" și apoi a fost trimis să fie cronicarul primei curse a navei-școală „Mircea" (1976).

Theodoru își axează scrierile pe teme istorice, alegând episoade prezentate realist și moralizator, cu elemante autobiografice, stil proză-document.[2]. A scris piese de teatru, romane, nuvele și reportaje. Proza istorică a lui Theodoru, reflectă o „sinteza a veacurilor" de istorie românească, de la Burebista și până în contemporaneitate, epoca de predilecție fiind cea a domniei lui Mihai Viteazul.

A fost distins cu numeroase premii, printre care Premiul Academiei RSR pe anul 1974.

Pe plan politic, Theodoru a fost unul dintre fondatorii Partidului România Mare, ocupând funcția de vicepreședinte, dar a fost exclus din partid în urma unui conflict cu președintele acestuia, Corneliu Vadim Tudor.[6]

Antisemitism și negaționism[modificare | modificare sursă]

Unele cărți ale sale au stârnit controverse, din cauza că propagau reabilitarea Criminalului de război executat Ion Antonescu, pozițiilor antisemite și negării Holocaustului [7][8][9]. În cartea „Nazismul sionist”, publicată în anul 2000, Theodoru afirmă că Holocaustul a devenit „cea mai rentabilă afacere evreiască” ce a a existat vreodată, „îmbogățindu-i pe autorii ziși martori oculari care au fabricat în serie cu exagerări aberante și viziuni patologice viața din lagărele naziste”[10].

În data de 17 ianuarie 2022, cu ocazia împlinirii vârstei de 98 de ani, Ministerul Apărării Naționale a postat pe pagina sa oficială de facebook un mesaj de felicitări pentru Theodoru, care a atras critici acerbe din partea Institutului Național pentru Studierea Holocaustului ce a postat un mesaj de protest pe data de 21 ianuarie, când se marcau 81 de ani de la Pogromul de la București, atrăgând atenția asupra faptului că legea interzice promovarea negaționiștilor și antisemiților. La scurt timp, în aceiași zi, Ministerul Apărării Naționale a șters postarea și și-a manifestat oficial regretul pentru eroarea comisă, mulțumind Institutului pentru semnalarea acestui incident.[11]

Scrieri[modificare | modificare sursă]

Literatură realist-socialistă[modificare | modificare sursă]

  • Interceptarea (Ed. Militară, 1963)
  • Brazdă și paloș - 2 vol. (Ed. Tineretului, 1954-1956; ed. a II-a, Ed. Tineretului, 1967)
  • Atac la sol (Ed. Militară, 1965)
  • Steaua de mare (Ed. Tineretului, 1966)
  • Muntele (Editura Pentru Literatură, 1967)
  • Vulturul - 4 vol. - distins cu Premiul Academiei Române, [1967]
  • Strămoșii - 2 vol. (Ed. Militară, 1967; ed. a II-a, Ed. Albatros, 1979)
  • Dincolo de linii (Ed. Militară, 1968)
  • Vitejii (1968)
  • Aproape de zei (Ed. Militară, 1969)
  • A sosit ora! (Ed. Militară, 1969)
  • Escadrila a patra (Ed. Militară, 1970)
  • S.O.S... Puhoaiele!... (Ed. Albatros, 1970)
  • Călărețul roșu (Ed. Albatros, 1976; ed. a II-a, Ed. Lucman, 2003
  • Nopți albastre (Ed. Militară, 1976)
  • Asaltul (Ed. Eminescu, 1977)
  • Cronica eroică: 1877 - 1878 (Ed. Albatros, 1977)
  • Biografie de război - 4 vol. (Ed. Eminescu, 1980-1987)
  • Misiunea căpitanului X
  • Recunoaștere îndepărtată
  • Vâltoarea
  • Preludiu (Ed. Eminescu, 1983)
  • Corsarul (Ed. Albatros, 1984)

Seria Cărțile mării[modificare | modificare sursă]

  • Noi - Mircea și Atlanticul (Ed. Militară, 1978)
  • Cu HAI-HUI 2 spre Sud (Ed. Albatros, 1980)
  • Din nou spre Sud (Ed. Albatros, 1982)
  • Croaziera cu vele (Ed. Albatros, 1985)
  • Croazieră contra cronometru (Ed. Albatros, 1985)
  • În lupta cu valurile (Casa Editorială pentru turism și cultură Abeona, 1991)
  • Decebal - Circumterra, o tentativă refuzată (Ed. Yacht Club Roman, 2002)

Romane științifico-fantastice[modificare | modificare sursă]

  • Popas în Madagascar (Editura Tineretului, Clubul temerarilor 23-24, 1967)
  • Taina recifului (Ed. Tineretului, 1968)
  • Regina de abanos (Ed. Albatros, 1970)
  • Țara făgăduinței (Ed. Albatros, 1975)
  • Călătorie neobișnuită (Ed. Militară, 1975)

Literatură neo-fascistă[modificare | modificare sursă]

  • România ca o pradă (Ed. Alma, Oradea, 1997; ed. a II-a, Ed. Miracol, 2000)
  • România ca o pradă (Ed. Alma) [1] Arhivat în , la Wayback Machine. (website anulat)
  • Ardealul - pe toți ne cheamă Ursu (Ed. Miracol, 2000)
  • Nazismul sionist (Ed. Alma Tip, 1997; ed. a II-a, Ed. Miracol, 2000)
  • Învierea lui Iuda (Ed. Miracol, 2000)
  • Mareșalul (Ed. Miracol, 2001)
  • A fost sau nu holocaust? (Ed. Lucman, 2003)
  • Imposibilul hermafrodit New-Age (Ed. Miracol, 2004)
  • România, românii și comunismul(Ed. Lucman 2009)

Note[modificare | modificare sursă]

  1. ^ Radu Theodoru, Internet Speculative Fiction Database, accesat în  
  2. ^ a b Cărți Radu Theodoru, pe Târgul Cărții, accesat în 8 iulie 2017
  3. ^ a b c Mariana Iancu, Povestea unui mare erou de război român umilit de comuniști pentru vitejia arătată. Viața dură a generalului de flotilă aeriană Radu Theodoru, în Adevărul, 25 decembrie 2017
  4. ^ a b Radu Theodoru biografia, accesat în 3 mai 2019
  5. ^ Europa în colimator. Lansare de carte, 27 februarie 2019, Centrul Cultural Mihai Eminescu
  6. ^ Mirela Dădăcuș (), MApN a șters postarea care omagia un general care neagă Holocaustul din România. Institutul Elie Wiesel: ”Elogiul purtătorilor de valori radicale ne îndepărtează de NATO și UE”, RFI România: Actualitate, informații, știri în direct 
  7. ^ A FOST SAU NU HOLOCAUST de RADU THEODORU , www.anticariat-unu.ro 
  8. ^ A fost sau nu holocaust? - Radu Theodoru, Lucman - 10,50 Lei - LibrariaOnline.ro, www.librariaonline.ro 
  9. ^ Maresalul - Radu Theodoru - librărie.ro, www.xn--librrie-c4a.ro 
  10. ^ COMISIA INTERNAȚIONALĂ PENTRU STUDIEREA HOLOCAUSTULUI ÎN ROMÂNIA (). Raport Final. Polirom. p. 357.  line feed character în |nume= la poziția 40 (ajutor)
  11. ^ Mirela Dădăcuș (), MApN a șters postarea care omagia un general care neagă Holocaustul din România. Institutul Elie Wiesel: ”Elogiul purtătorilor de valori radicale ne îndepărtează de NATO și UE”, RFI România: Actualitate, informații, știri în direct 

Interviuri[modificare | modificare sursă]