Sari la conținut

Războiul din Gaza

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Punctul de vedere neutru al acestui articol sau al acestei secțiuni este disputat.
Vă rugăm să consultați părerile exprimate în pagina de discuții.
Vă rugăm să nu ștergeți eticheta până la rezolvarea disputei.
Războiul din Gaza
Parte a Conflictului israeliano-palestinian

     Fâșia Gaza sub control palestinian în timpul ostilităților din 2023-2025

     Fâșia Gaza sub control israelian în timpul ostilităților din 2023-2025

     Cel mai îndepărtat avans israelian în Fâșia Gaza

     Zone evacuate în Israel

                     Amploarea maximă a atacurilor pe uscat lansate de militanții Hamas și însoțitorii lor în 7 octombrie pe teritoriul Israelului

                     Zone din Gaza supuse ordinelor de evacuare israeliene
Informații generale
Perioadă7 octombrie 2023 - prezent (2 ani și 1 lună)
LocFâșia Gaza și Israel
RezultatÎn desfășurare
  • Armistițiu începând cu 10 octombrie 2025, în cadrul primei faze a acordului de pace
Beligeranți
Hamas Israel
Pierderi
Fâșia Gaza:
  • 67.173+ uciși[1]
  • 169.780+ răniți[1]
  • 12.000+ reținuti[2]
Israel:
  • 1.002 civili uciși
  • 1.078 militari uciși
  • 13.572+ răniți[3]
  • 251 capturați sau răpiți (83 uciși)[4]

Modifică date / text Consultați documentația formatului

Războiul din Gaza este un conflict armat între Israel și Fâșia Gaza, inclusiv organizația palestiniană Hamas și aliații săi, și extins mai apoi și pe alte fronturi (Liban, Siria, Iran, Yemen, Cisiordania) și purtat în cadrul conflictelor dintre Israel și forțe de rezistență palestiniene și din alte zone, și care datează din secolul al XX-lea. Războiul a început la 7 octombrie 2023, când Hamas (Harakat al-Muqawamah al-Islamiyyah) și alte grupuri militante palestiniene, considerate teroriste (de guvernul SUA de Regatul Unit [5], de Uniunea Europeană [6] Australia [7] și alte state), au lansat un atac surpriză asupra Israelului, în care 1.195 de israelieni, inclusiv 815 civili, și un număr de străini aflați la lucru sau la studii în Israel, au fost uciși. 251 au fost luați ostatici cu scopul declarat de a forța Israelul să elibereze pe deținuții palestinieni aflați în închisorile israeliene, o parte din ei judecați pentru infracțiuni de omor și atentate teroriste, dar și 1.264 de deținuți administrativi (deținuți pe perioadă nedeterminată fără a fi acuzați, inclusiv minori) și alți deținuți sub lege militară și în arest administrativ[8][9]. De la începutul ofensivei israeliene care a urmat, cel puțin 67.075 de palestinieni din Gaza identificați individual au fost uciși, după estimările Ministerului Sănătății din Fâșia Gaza - aproape jumătate dintre ei fiind femei și copii, iar peste 169.000 au fost răniți.[10] Studii independente pro-palestiniene susțin că cel puțin 80.000 de oameni uciși de armata israeliană, ajungând la 93.000 în luna mai 2025[11][12]. Rapoarte ale agenției Al Jazeera din Qatar și alte surse pro-Hamas și pro-palestiniene susțin că "armata israeliană estimează că 83% din cei pe care i-a ucis au fost civili".[13][14][15] Un studiu publicat în jurnalul medical britanic The Lancet a estimat că numărul deceselor cauzate de leziuni traumatice a fost subestimat până în iunie 2024, menționând totodată că numărul victimelor ar putea fi și mai mare dacă se includ și decesele indirecte.[16]

Războiul actual urmează confruntărilor mai scurte din 2008-2009, 2012, 2014 și din 2021; războiul din 2023 este cel mai lung conflict militar din istoria Palestinei și a Israelului. După ce a eliminat sau a arestat militanții pătrunși pe teritoriul său, Israelul a lansat o campanie de bombardamente și a invadat Gaza la 27 octombrie 2023, cu obiectivele declarate de a pune capăt primejdiei reprezentate de Hamas și a elibera ostaticii răpiți. Forțele israeliene au lansat numeroase campanii, inclusiv ofensiva de la Rafah din mai, trei bătălii purtate în jurul Khan Yunis și asediul nordului Gazei din octombrie, culminând cu o ofensivă din 2025 în orașul Gaza, și au anihilat comandanți și conducători ai Hamasului în interiorul și în afara Gazei. Un armistițiu temporar în noiembrie 2023 a eșuat, neizbutind să ducă la eliberarea tuturor persoanelor răpite în Fâșia Gaza, iar un al doilea armistițiu în ianuarie 2025 s-a încheiat cu un atac surpriză al Israelului în martie. În octombrie 2025, Israelul și Hamas au convenit asupra primei faze a unui plan de pace inițiat de SUA, cu un armistițiu care a intrat în vigoare în 10 octombrie.

Războiul a dus la o criză umanitară în Gaza. Activitatea militară și de gherilă organizată de organizațiile Hamas și Jihad Islami care Israelul a afirmat că a implicat folosirea masivă a spațiilor locuite de civili, inclusiv a spitalelor, universităților, a școlilor, a moscheilor și a altor instituții civile, [17] precum și blocada strictă impusă de Israel (uneori și de Egipt) au întrerupt aprovizionarea cu produse de bază, provocând o criză alimentară gravă, malnutriție și foamete, denunțate de unii factori internaționali în octombrie 2025.[18] Până la începutul anului 2025, Israelul a încercat să elimine primejdia în viitor a unor noi atacuri de rachete și proiectile asupra populației israeliene și de tipul celor din 7 octombrie sau mai grave, provocând în cursul luptelor distrugeri fără precedent în Gaza, și a făcut ca o mare parte din aceasta să devină de nelocuit,[19] nivelând orașe întregi[20] și distrugând spitale (inclusiv spitale pentru copii), instituții religioase și culturale,[21] instituții de învățământ,[22] terenuri agricole[23] și cimitire.[24] Jurnaliști,[25] lucrători din domeniul sănătății,[26] lucrători umanitari și alți membri ai societății civile din Gaza au fost arestați, răniți sau uciși.[27] Aproape toată populația de 2,3 milioane de palestinieni din Fâșie a fost strămutată de mai multe ori cu forța.[28] Peste 100.000 de israelieni au fost strămutați intern în momentul culminant al conflictului din cauza atacurilor și a bombardamentelor asupra Israelului dinspre Fâșia Gaza și Liban[29] Războiul a fost cel mai sângeros pentru palestinieni în cadrul conflictului mai larg, deși prima zi a războiului declanșat de regimul Hamas a fost cea mai sângeroasă din istoria Israelului și din istoria poporului evreu după cel de-al Doilea Război Mondial.

Deși inițial contestat, un larg consens academic a susținut și susține că Israelul comite genocid în Gaza. Un caz în care Israelul este acuzat de genocid este în curs de examinare de către Curtea Internațională de Justiție. Experți și organizații pentru drepturile omului au declarat, de asemenea, că Israelul și Hamas au comis și alte crime de război. Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pentru Beniamin Netanyahu, Yoav Gallant și Mohammed Deif, deși mandatul pentru Deif a fost retras după ce acesta a fost ucis într-un atac aerian israelian. Tortura și violența sexuală au fost comise atât de grupurile militante palestiniene, cât și de forțele israeliene, inclusiv împotriva prizonierilor palestinieni în închisorile israeliene.

Israelul a primit un sprijin militar și diplomatic extins din partea Statelor Unite pe tot parcursul războiului. Războiul a avut repercusiuni la nivel regional, grupurile „Axei Rezistenței” din mai multe țări arabe (Liban, Irak, Siria, Yemen) și Iranul intrând în conflict cu Israelul, și într-o mică măsură, cu Statele Unite, inclusiv în războiul Iran-Israel care a durat 12 zile. Un an de atacuri între Israel și Hezbollah a dus la o intervenție israeliană în sudul Libanului și la noi operațiuni israeliene în curs de desfășurare în Siria. Războiul continuă să aibă repercusiuni regionale și internaționale semnificative, cu proteste de amploare la nivel mondial care cer încetarea focului, precum și o creștere a antisemitismului și a islamofobiei.

La 10 octombrie 2025 a fost încheiat un acord de încetare a focului însoțit de eliberarea la 13 octombrie a ostaticilor israelieni în viață și, în continuare, a trupurilor celor uciși din captivitatea grupărilor armate palestiniene și eliberarea din închisorile israeliene a 2.000 de prizonieri palestinieni capturați atât înainte cât și după 7 octombrie 2023 și a trupurilor unor palestinieni uciși de armata israeliană în luptă sau captivitate.

Vezi și

[modificare | modificare sursă]

Note

[modificare | modificare sursă]

Referințe

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ a b „Reported impact snapshot”. .  Text " Gaza Strip (7 October 2025)" ignorat (ajutor)
  2. ^ „More than 12,000 Palestinians taken prisoner by Israel from Gaza: Monitor”. . Accesat în . 
  3. ^ „13,572 Israelis injured since Oct. 7”. Accesat în . 
  4. ^ „Hamas took 251 hostages from Israel into Gaza. Where are they?”. . Accesat în . 
  5. ^ lista organizațiilor teroriste publicată de guvernul Regatului Unit
  6. ^ lista organizațiilor teroriste stabilită de Uniunea Europeană
  7. ^ https://www.nationalsecurity.gov.au/what-australia-is-doing/terrorist-organisations/listed-terrorist-organisations/hamas lista organizațiilor teroriste publicată de guvernul Australiei]
  8. ^ „Israel holds over 1,200 detainees without charge. That's the most in 3 decades, a rights group says” (în engleză). AP News. . Accesat în . 
  9. ^ Shezaf, Hagar, „A quarter of Palestinians jailed in Israel are imprisoned without charges or trial”, Haaretz.com (în engleză), accesat în  
  10. ^ „At least 66 Palestinians killed in last 24 hour-reporting period; death toll tops 67,000”. 
  11. ^ „How many people have died in Gaza?”, The Economist, ISSN 0013-0613, accesat în  
  12. ^ Fieldhouse, Rachel (), „First independent survey of deaths in Gaza reports more than 80,000 fatalities”, Nature (în engleză), 643 (8071), pp. 311–312, doi:10.1038/d41586-025-02009-8, ISSN 1476-4687, accesat în  
  13. ^ Graham-Harrison, Emma; Abraham, Yuval (), „Revealed: Israeli military's own data indicates civilian death rate of 83% in Gaza war”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în  
  14. ^ Reiff, Ben (). „IDF database suggests 83% of Gaza dead were civilians” (în engleză). +972 Magazine. Accesat în . 
  15. ^ Burke, Jason (), „Civilians made up 15 of every 16 people killed by Israel in Gaza since March, data suggests”, The Guardian (în engleză), ISSN 0261-3077, accesat în  
  16. ^ „Traumatic injury mortality in the Gaza Strip from Oct 7, 2023, to June 30, 2024: a capture–recapture analysis”. 
  17. ^ Uniunea europeană condamnă folosirea în scopuri militare de către Hamas a populației civile, a spitalelor, școlilor etc pe situl Agenției de presă AP 2023
  18. ^ „GAZA STRIP: Famine confirmed in Gaza Governorate, projected to expand”. 
  19. ^ „Amnesty International investigation concludes Israel is committing genocide against Palestinians in Gaza”. 
  20. ^ „At least half of Gaza's buildings damaged or destroyed, new analysis shows”. 
  21. ^ „'Everything beautiful has been destroyed': Palestinians mourn a city in tatters”. 
  22. ^ „How Israel has destroyed Gaza's schools and universities”. 
  23. ^ „No Traces of Life, Israel's Ecocide in Gaza 2023 – 2024”. 
  24. ^ „At least 16 cemeteries in Gaza have been desecrated by Israeli forces, satellite imagery and videos reveal”. 
  25. ^ „Journalist casualties in the Israel-Gaza war”. 
  26. ^ „Israel: Palestinian Healthcare Workers Tortured”. 
  27. ^ „Civil society and civilians must be protected in "harrowing" Gaza conflict”. 
  28. ^ „Mass forced displacement in Gaza highlights urgent need for Israel to uphold Palestinians' right to return”. 
  29. ^ „The Tragedy of Israel's 135,000 Displaced Citizens”. 

Vezi și

[modificare | modificare sursă]
Adus de la https://ro.wikipedia.org/w/index.php?title=Războiul_din_Gaza&oldid=17246572