Rădăcină (lingvistică)

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Salt la: Navigare, căutare

În lingvistică, din punct de vedere sincronic, adică al stării unei limbi la un moment dat, rădăcina este elementul de bază al cuvântului, imposibil de analizat fără pierderea totală a identității sale, ce constituie componenta principală al sensului cuvântului[1]. Ea este comună tuturor formelor cuvântului și tuturor cuvintelor care constituie o familie de cuvinte într-o limbă[2].

Rădăcina unui cuvânt se obține înlăturând toate afixele care formează cuvântul împreună cu rădăcina. De exemplu, dacă din cuvântul en meaningfulness „faptul de a fi plin de înțeles” se îndepărtează sufixele -ness, -ful și -ing, rămâne rădăcina mean. Rădăcina este unul din morfemele care compun cuvântul. Unele rădăcini sunt morfeme libere, adică pot constitui singure un cuvânt, de exemplu mean, care este corpul fonetic al mai multor forme ale verbului corespunzător lui „a însemna”. Alte rădăcini, neputând constitui cuvinte de sine stătătoare, sunt morfeme legate, la fel ca afixele. O astfel de rădăcină este en -ceive, în cuvinte ca receive „a primi”, conceive „a concepe”, deceive „a decepționa”[1].

Din punct de vedere diacronic, adică al evoluției limbii, rădăcina este forma de bază cea mai veche din istoria unui cuvânt, reconstituită prin compararea corespondentelor sale din limbi înrudite și în virtutea unor legi fonetice specifice[3]. O astfel de rădăcină este comună nu numai unor cuvinte dintr-o anumită limbă, ci și dintr-o întreagă familie de limbi[4].

Rădăcină și radical[modificare | modificare sursă]

Unii autori consideră că termenul „rădăcină” este sinonim cu „radical”[1][2]. Pentru alții, radicalul este o formă pe care o poate lua o rădăcină care, în acest caz, este o formă abstractă, bază de reprezentare a tuturor radicalilor prin care se manifestă. De pildă verbul fr venir „a veni” are rădăcina /ven/ cu doi radicali: ven, de exemplu în forma venons „venim”, și vien într-o formă precum viennent „(ei/ele) vin”. De asemenea, rădăcina /chant/ cuprinde radicalul chant (ex. chanter „a cânta”) și radicalul cant (ex. cantatrice „cântăreață”)[4].

Rădăcina în limbile indo-europene[modificare | modificare sursă]

În studiul istoric al limbilor indo-europene se reconstituie prin metode ale lingvisticii comparative rădăcini din ipotetica limbă proto-indo-europeană. Acestea sunt alcătuite în general din două consoane și o vocală sau un sistem de vocale alternante, exprimând o anumită noțiune. De exemplu rădăcina g e/o n „a da naștere” a dat radicalii gen-, gon- și gn-[4], de unde în limba greacă veche gonos și genos, ambele cu mai multe sensuri, printre care și „naștere”[5].

Rădăcina în limbile semitice[modificare | modificare sursă]

În limbile semitice, rădăcinile sunt în general compuse din trei consoane între care se află vocale, structură simbolizată prin CvCvC. Schimbarea vocalelor este un procedeu de flexiune și de derivare[1]. Bunăoară în limba arabă, rădăcina ktb reprezintă noțiunea „a scrie” și dă cuvinte precum kataba „el a scris”, katib „scriitor” și kitab „scriere, carte”[4].

Referințe[modificare | modificare sursă]

  1. ^ a b c d Crystal 2008, p. 419.
  2. ^ a b Constantinescu-Dobridor 1980, p. 350.
  3. ^ Bussmann 1998, p. 1013.
  4. ^ a b c d Dubois 2002, p. 395.
  5. ^ Etymonline, articolul gonad.

Surse bibliografice[modificare | modificare sursă]

  • en Bussmann, Hadumod (coord.), Dictionary of Language and Linguistics (Dicționarul limbii și lingvisticii), Londra – New York, Routledge, 1998, ISBN 0-203-98005-0 (accesat la 29 mai 2016)
  • Constantinescu-Dobridor, Gheorghe, Mic dicționar de terminologie lingvistică, București, Albatros, 1980
  • en Crystal, David, A Dictionary of Linguistics and Phonetics (Dicționar de lingvistică și fonetică), ediția a VI-a, Blackwell Publishing, 2008, ISBN 978-1-4051-5296-9 (accesat la 29 mai 2016)
  • fr Dubois, Jean et al., Dictionnaire de linguistique (Dicționar de lingvistică), Paris, Larousse-Bordas/VUEF, 2002 (accesat la 29 mai 2016)
  • en Harper, Douglas, Online Etymology Dictionary (Dicționar etimologic online) (Etymonline)] (accesat la 29 mai 2016)

Vezi și[modificare | modificare sursă]