Răbdare

Răbdarea este capacitatea de a îndura circumstanțe dificile cu calm. Răbdarea se poate manifesta, printre altele, prin persistența calmă în fața întârzierii; toleranța provocării fără a reacționa cu dispreț sau furie; sau îngăduință în fața dificultăților prelungite. Răbdarea este considerată o virtute; opusul ei este nerăbdarea.^[1]

O persoană este descrisă ca fiind răbdătoare dacă este capabilă să trăiască cu dorințe nesatisfăcute sau cu dorințe neîmplinite sau să amâne îndeplinirea lor, fie conștient, fie inconștient. Această trăsătură este strâns legată de conceptul de speranță. Răbdarea este, de asemenea, capacitatea de a suporta o situație percepută ca fiind negativă, cum ar fi așteptarea lungă a ceva sau o provocare, fără a se enerva sau a se angaja în alte comportamente nedorite. ^[2]^[3]

Sârguința, la fel ca fidelitatea, ascultarea și punctualitatea, printre altele, este considerată o așa-numită virtute secundară în tradiția filosofică și teologică. O virtute este numită secundară atunci când conținutul său etic depinde de cele patru virtuți primare („cardinale”), descrise de filosoful grec Platon, care au modelat conștiința în teologie.^[4]

În psihologia evoluționistă și neuroștiința cognitivă, răbdarea este considerată o problemă decizională . În aceste științe, răbdarea este adesea testată printr-un experiment în care cineva trebuie să aleagă între o recompensă mică pe termen scurt și o recompensă pe termen lung mai valoroasă. Experiența arată că toți subiecții, oameni și animale, preferă recompensa mică pe termen scurt.^[1]

Note

1 2 Al-Ubaydli, Omar; Jones, Garett; Weel, Jaap (2013), „Patience, cognitive skill, and coordination in the repeated stag hunt.”, Journal of Neuroscience, Psychology, and Economics (în engleză), 6 (2), pp. 71–96, doi:10.1037/npe0000005, ISSN 2151-318X, accesat în 21 iunie 2026
↑ Lorion, Raymond P. (1974), „Patient and therapist variables in the treatment of low-income patients.”, Psychological Bulletin (în engleză), 81 (6), pp. 344–354, doi:10.1037/h0036484, ISSN 1939-1455, accesat în 21 iunie 2026
↑ Pollock, Kristian; Grime, Janet; Baker, Elina; Mantala, Kalli (2004), „Meeting the information needs of psychiatric inpatients: Staff and patient perspectives”, Journal of Mental Health (în engleză), 13 (4), pp. 389–401, doi:10.1080/09638230410001729834, ISSN 0963-8237, accesat în 21 iunie 2026
↑ Hunter, Alan (1 ianuarie 2007), „Forgiveness: Hindu and Western Perspectives”, Journal of Hindu-Christian Studies (în engleză), 20 (1), doi:10.7825/2164-6279.1386, ISSN 2164-6279, accesat în 21 iunie 2026

[:0-1] 1 2 Al-Ubaydli, Omar; Jones, Garett; Weel, Jaap (2013), „Patience, cognitive skill, and coordination in the repeated stag hunt.”, Journal of Neuroscience, Psychology, and Economics (în engleză), 6 (2), pp. 71–96, doi:10.1037/npe0000005, ISSN 2151-318X, accesat în 21 iunie 2026

[2] Lorion, Raymond P. (1974), „Patient and therapist variables in the treatment of low-income patients.”, Psychological Bulletin (în engleză), 81 (6), pp. 344–354, doi:10.1037/h0036484, ISSN 1939-1455, accesat în 21 iunie 2026

[3] Pollock, Kristian; Grime, Janet; Baker, Elina; Mantala, Kalli (2004), „Meeting the information needs of psychiatric inpatients: Staff and patient perspectives”, Journal of Mental Health (în engleză), 13 (4), pp. 389–401, doi:10.1080/09638230410001729834, ISSN 0963-8237, accesat în 21 iunie 2026

[4] Hunter, Alan (1 ianuarie 2007), „Forgiveness: Hindu and Western Perspectives”, Journal of Hindu-Christian Studies (în engleză), 20 (1), doi:10.7825/2164-6279.1386, ISSN 2164-6279, accesat în 21 iunie 2026

[1]

[2]

[3]

[4]