Râul Criș
Râul Criș | |
(Körös) | |
Crișul în apropiere de Kunszentmárton | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Dunării |
Zonă de izvorâre | la confluența râurilor Crișul Alb și Crișul Negru, în apropiere de orașul Gyula |
Cotă la izvor | 85 m.d.m. |
Emisar | Tisa |
Cotă la vărsare | 80 m.d.m. |
Punct de vărsare | în apropiere de Csongrád |
Date hidrologice | |
Lungimea cursului de apă | 91,3 km |
Debit mediu | 100 m³/s |
Date generale | |
Țări traversate | Ungaria: Județul Békés, Județul Jász-Nagykun-Szolnok, Județul Csongrád |
Localizare | estul Ungariei |
Afluenți de stânga | Crișul Alb |
Afluenți de dreapta | Crișul Negru, Crișul Repede |
Principalele localități traversate | Gyomaendrőd, Mezőberény |
Localizarea râului Criș, cu cele trei izvoare din România. | |
Modifică date / text |
Râul Criș (în maghiară Körös, în germană Kreisch), numit și Râul Crișul Triplu, este numele unui râu din estul Ungariei, cu o lungime de 91,3 km. Râul Criș constitue cursul inferior al sistemului hidrografic al Crișurilor. El se formează la confluența râului Crișul Repede cu râul Crișul Dublu la nord de orașul Gyula (Ghiula) și curge spre vest până la vărsarea în râul Tisa, lângă Csongrád.[1]
Etimologie
[modificare | modificare sursă]Crișul era cunoscut în antichitate sub numele de Crisus, Crisia, Grisia sau Gerasus, în timp ce în germana arhaică are numele de Kreisch. Denumirea este anterioară epocii romane.[2]
Conform opiniei lingvistului Vasile Frățilă, numele este derivat din radicalul de origine tracă krs-, kres-, însemnând “colorat”.[3] După părerea lui Alexandru Madgearu, Criș este un hidronim care provine din forma veche a limbii române, Krisos, din care ulterior a derivat forma maghiară Keres (ulterior Körös)[4] (< proto-indo-european *kwersnā «negru»).
Sistemul hidrografic al Crișurilor
[modificare | modificare sursă]Sistemul hidrografic al Crișurilor are o suprafață a bazinului hidrogafic de 27.537 km2, din care 53% pe teritoriul României și 47% pe teritoriul Ungariei. Sistemul cuprinde următoarele cursuri de apă:
- râul Crișul Alb (în maghiară Fehér-Körös) - cu o lungime de 235,7 km, din care 9,8 km sunt pe teritoriul Ungariei;
- râul Crișul Negru (în maghiară Fekete-Körös) - cu o lungime de 168 km, din care 20,5 km sunt pe teritoriul Ungariei;
- râul Crișul Dublu (în maghiară Kettős-Körös) - cu o lungime de 37,3 km care se formează în aval de confluența Crișului Alb cu Crișul Negru, la nord de orașul Gyula (Ghiula) din Ungaria (zona Szanazug)
- râul Crișul Repede (în maghiară Sebes-Körös) - cu o lungime de 209 km, din care 58,6 km sunt pe teritoriul Ungariei.
- râul Criș sau Crișul Triplu (în maghiară Hármas-Körös) - cu o lungime de 91,3 km, care se formează la confluența Crișului Repede cu Crișul Dublu.
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ Traducerea maghiară pentru Crișuri este Körösök.
- ^ Nicolae Drăganu, Românii în veacurile IX—XIV pe baza toponimiei și a onomasticei, București, 1933, p. 313.
- ^ Vasile Frățilă, Toponimie și dialectologie, Editura Mega, Cluj-Napoca, 2011, pp. 25-26.
- ^ Alexandru Madgearu, Expansiunea maghiară din Transilvania, Editura Cetatea de Scaun, Târgoviște, 2019, p. 16