Prostituție intelectuală
Prostituția intelectuală reprezintă o folosire degradantă a propriilor calități, a propriului talent, fiind o formă de înjosire[1] prin care inteligența și serviciile intelectuale (consiliere, concepție, elaborare etc.) ale unei unei persoane, sunt puse la dispoziția unei instituții, individ sau unei autorități, pentru foloase directe materiale și fără un atașament ideologic/sufletesc real față de cel/cea căruia/căreia persoana respectivă se "vinde".[2]
Pentru activitatea științifică academică, dată fiind existența unei piețe în care supremația consumatorului poate să domine, adaptarea la cerințele acestuia poate fi văzută ca fiind un fel de prostituție intelectuală.[3]
Definiții personalizate[modificare | modificare sursă]
- Prostituția intelectuală este abaterea mentală și comportamentală acuzând degenerescența cronică a spiritului prin alterarea intelectului, în condițiile impunerii violente a stării delictului de opinie, a controlului absolut asupra bunurilor și mijloacelor materiale private, ori a confiscării totale a acestora în favoarea unui individ numit „tiran” sau a unor abstracțiuni numite „stat”, „colectiv”, „clasă”. (Mihai Gramatopol)[4]
Referințe[modificare | modificare sursă]
- ^ Marele Dicționar de Neologisme, 2000
- ^ George Pruteanu (filolog)
- ^ Explorări dincolo de individualism și holism: F.A. Hayek și D.C. North, Virgil Iordache, Ed. Ars Docendi a Universității din București, 2008, p. 12, 33, ISBN 978-973-558-383-5, accesat 2014.07.22
- ^ „Mihai Gramatopol: Scurt tratat despre prostituția intelectuală”. Arhivat din original la . Accesat în .
Legături externe[modificare | modificare sursă]
- Dispariția unei profesii nobile: Jurnalistul, 07 octombrie 2012, Q Magazine, accesat 2014.07.22